G. M. Tamas

G. M. Tamás s-a născut la Cluj, în 1948. După studii de filologie clasică şi filosofie la Bucureşti şi Cluj, începînd cu 1972 a fost redactor la un săptămînal literar din Cluj. Retrogradat din poziţia de redactor la cea de corector, dupa ce, din 1974, i s-a interzis – cu cîteva rare excepţii – să mai publice şi a început să fie hărţuit de Securitate, părăseşte în cele din urma România. Din 1979 a predat filosofia la Facultatea de Litere din Budapesta, fiind concediat în 1981 pentru scrierile sale clandestine şi proteste ilegale. A fost unul dintre liderii disidenţei maghiare. Ales deputat în 1989, va părăsi viaţa politică în 1994 şi partidul liberal în 1999. Începînd cu 1991 a fost director al Institutului de Filosofie al Academiei Maghiare de Ştiinte. A ţinut cursuri şi a făcut cercetări la universităţile Columbia, Oxford, Woodrow Wilson Center, Chicago, Wissenschaftskolleg din Berlin, Georgetown, Yale, New School for Social Research, Collegium Budapest etc.

Cărţi:

  • A teória esélyei [Şansele teoriei, Bucureşti/Cluj, 1975],

  • Descartes a módszerrol [Descartes despre metoda, Bucureşti/Cluj, 1977, ed. a II-a: Cluj, 2002],

  • A szem és a kéz [Ochiul şi mîna (samizdat), Budapesta, 1983, Geneva, 1985],

  • Idola tribus [în maghiară: Paris, 1989, trad. fr. Paris, 1991],

  • Másvilág [Cealaltă lume, Budapesta, 1994],

  • Törzsi fogalmak [Idolii tribului, vol. I şi II, Budapesta, 1999; parţial tradusă în limba română: Cluj, 2001],

  • A helyzet [Situaţia, Budapesta, 2002], Către cel căzut pe gînduri, Editura Idea, Cluj


via Blogul Revistei Cultura

0 comentarii: