Ion Agarbiceanu (scriitor)


Ion AGÂRBICEANU (1882-1963)



Preot, prozator, ziarist, Ion Agârbiceanu s-a născut la 12 septembrie 1882 în Cenade şi s-a stins din viaţă la 28 mai 1963 în Cluj.

Cu studii gimnaziale urmate la Blaj (1892-1900) şi superioare la Facultatea de Teologie din Budapesta (1900-1904), Ion Agârbiceanu a fost subprefect la Internatul de băieţi din Blaj, preot paroh în Bucium-Şasa (1906-1910), apoi în Orlat (judeţul Sibiu), preot militar în corpul voluntarilor ardeleni (1917-1918), director al ziarului Patria din Cluj, apoi al ziarului Tribuna, deputat în primul Parlament al României întregite, mai târziu senator şi vicepreşedinte al Senatului, preot şi protopop în Cluj, canonic al Episcopiei de Cluj-Gherla.

Pentru activitatea sa literară a fost ales membru de onoare al Academiei Române (1955) şi a ocupat diferite funcţii în cadrul „Astrei”. A fost supranumit „patriarhul literaturii române”. Din operele sale amintim: Arhanghelii; Popa Man; Strigoiul; Faraonii; Fefeleaga.
ACTIVITATE: preot paroh în comunele Bucium Saşa (judeţul Alba) şi Orlat (judeţul Sibiu);
pentru activitatea sa literară a fost desemnat membru corespondent şi apoi activ al ASTREI, secretar
general al secţiilor literare-ştiinţifice ale ASTREI, comisar al guvernului pe lângă Concesiunea
Teatrului Naţional din Cluj, membru corespondent şi apoi titular al Academiei Române la Secţia de ştiinţe istorice, ştiinţa limbii, literatură şi artă; A fost membru în Comitetul de conducere al Societăţii Scriitorilor şi preşedinte al Sindicatului presei române din Ardeal şi Banat.
A condus ziarul ,,Patria” şi revista ,,Tribuna”. A colaborat la ,,Adevărl literar şi artistic”, ,,Albina”, ,,Almanahul presei române din Ardeal şi Banat”, ,,Almanahul Societăţii scriitorilor români” (al cărui membru fondator a fost), ,,Blajul”, ,,Calendarul de la Blaj”, ,,Convorbiri literare” ,,Cosânzeana”, ,,Familia”, ,,Gazeta Transilvaniei”, ,,Gând românesc”, ,,Graiul moţilor”, ,,Luceafărul”,, ,,Sămănătorul”, ,,Scrisul românesc”, ,,Steaua”, ,,Transilvania”, ,,Tribuna”, ,,Unirea”, ,,Viaţa românească” ş.a.
Primeşte premiul naţional pentru proză în anul 1927, “Ordinul Muncii”, pentru merite
deosebite, ” în domeniul creaţiei literare “ în 1954, ordinul “Steaua Republicii”, clasa I în 1962, a fost
sărbătorit oficial cu ocazia a 80 ani de viaţă.

28.05.1963: a murit, la Cluj, teologul si prozatorul Ion Agarbiceanu (n. 1882), reprezentant de frunte al Ortodoxiei din Ardeal, autor, intre altele, al romanului Arhanghelii (1913 - in foileton, 1914 - in volum) si al cunoscutei nuvele Fefeleaga (1905).
OPERA:
· De la ţară (Budapesta, 1905);
· În clasa cultă (Vălenii de Munte, 1909);
· Două iubiri (Vălenii de Munte, 1910), volum în care se regăsesc cunoscutele schiţe şi
povestiri Fefeleaga, Luminiţa, Bunica Iova, Precupaş etc.;
· În întuneric (Bucureşti, 1910);
· Prăpastia (Bucureşti, 1910), culegere de povestiri apărută la biblioteca ,,Lumina”;
· Arhanghelii (Sibiu, 1914);
· Luncuşoara din Paresimi, nuvele (Bucureşti, 1920);
· Popa Man (Bucureşti, 1920);
· Trăsurica verde, povestiri (Bucureşti, 1921);
· Robirea sufletului, povestiri ( Cluj, 1921);
· zi însemnată (biblioteca ,,Căminul”, 1921);
· Chipuri de ceară (Bucureşti, 1921);
· Ceasuri de seară (Bucureşti, 1921);
· Zilele din urmă ale căpitanului Pârvu (Bucureşti, 1921);
· Scene ( Bucureşti, 1922);
· Spaima (Craiova, 1922);
· Dezamăgire (Bucureşti, 1924);
· Legea trupului (Bucureşti, 1926);
· Legea minţii (Bucureşti, 1927);
· Stana (Cluj, 1929);
· Dolor (Craiova, 1930);
· Biruinţa (Cluj, 1931);
· Răbojul lui Sf. Petru (Bucureşt, 1934);
· Sectarii (Bucureşti, 1938);
· Licean…odinioară (Bucureşti, 1939);
· Amintirile (Bucureşti, 1940);
· Jandarmul (Bucureşti, 1941);
· Domnişoara Ana (Bucureşti, 1942);
· În pragul vietţii, Vremuri şi oameni. Lume nouă (Bucureşti, 1943);
· Vâltoarea (Sibiu, 1944);
· Din copilărie (Bucureşti, 1956);
· Din munţi şi din câmpii (Bucureşti, 1957);
· File din carte naturii (Bucureşti, 1959);
· Faraonii (Bucureşti, 1961);
· Opere (Bucureşti 1962-1989);
· Strigoiul (Bucureşti, 1968) postmodern;
· Din pragul marei treceri (Cluj-Napoca, 1978) postmodern;
· Povestiri (Bucureşti, 1979) postmodern;
· Fefeleaga şi alte povestiri (Cluj-Napoca, 1981) postmodern;
· Nuvele (Bucureşti, 1982) pstmodern ş.a.


ECOURI CRITICE: E. Lovinescu, E. Gârleanu, G. Galaction, I. Chendi, N. Iorga,
Perpessicius, G. Călinescu, T. Vianu, I. Negoiţescu, Al. Piru, M. Zaciu ş.a.
,,D. Agârbiceanu continuă tradiţia scriitorilor ardeleni. Opera sa are cele două note cu care ne-au deprins
aceşti scriitori: nota ţărănească şi nota morală. Prin ele, d. Agârbiceanu e continuatorul lui I. Popovici-Bănăţeanu şi
al d-lui Slavici.
Lumea în care se învârte aşadar scriitorul e lumea ţărănească. Din aceste împrejurimi, d. Agârbiceanu ne ia
figuri simpatice, pe care le pune în mişcare, nu în vederea unei acţiuni hotărâte, cu un caracter dramatic, ci ni le face să se mişte în atmosfera lor naturală, fără vreun ţel definit. D. Agârbiceanu a reuşit astfel să ne dea câteva figuri
interesante, luate din viaţa socială a Ardealului. Aceasta e partea cea mai izbutită a voulumului său.”
E. Lovinescu
(1906)



,,S-ar putea crede că literatura lui Ion Agârbiceanu are tinctură etică, că ea urmăreşte succese inferioare. Este
însă în Ion Agârbiceanu un spirit de observaţie, un dar de a sanctifica şi cele mai umile subiecte, este o sobrietate de
gravor în cupru, calităţi ce-l ridică până la creaţia eroică şi care sapă în sufletul lectorului, ca apa tare.”
Perpessicius
(1924)


0 comentarii: