Adrian Iovan (aviator, personaj monden)

Adrian Iovan (n. 8 iulie 1958 - d. 20 ianuarie 2014)

A fost sotul creatoarei de moda Romanita Iovan si a devenit personaj monden  atunci cand a impuscat, la el in casa, un intrus, provocand astfel prima dezbatere publica asupra dreptului la autoaparare si limitele utilizarii armelor de foc pentru apararea unei proprietati. Ulterior, tabloidele au urmarit atent divortul de Romanita Iovan, acesta avand spatii largi in mass media.
In 2014, cand fostul aviator aluneca intr-un con de umbra, notorietatea sa a fost relansata in momentul in care s-a prabusit cu un mic avion in munti si a decedat, impreuna cu o tanara, Aura Ion, pentru ca ajutorul necesar a intarziat ore in sir.
Accidentul aviatic din Munții Apuseni (Zborul RFL111 al Școlii Superioare de Aviație Civilă) a avut loc la 20 ianuarie 2014, când avionul YR-BNP de tip Britten-Norman BN-2A-27 Islander a executat o aterizare forțată în Munții Apuseni, la o altitudine de circa 1400 m, lângă localitatea Petreasa, la limita dintre județele Cluj și Alba. Avionul, pilotat de Adrian Iovan, transporta o echipă de cinci medici de la București la Oradea. În accident au murit pilotul și studenta la medicină Aurelia Ion, iar copilotul și patru medici au fost răniți.
Vezi pe WIKIPEDIA Rapoartele anchetelor desfasurate

Extrase din Presa:

24 Martie 2014
0
Gestul pe care îl face zilnic fiul lui Adrian Iovan, în memoria tatălui său
12 Martie 2014
0

Citeste mai mult pe RTV.NET: http://www.romaniatv.net/cauta?keyword=adrian%20iovan&o=d&p=2#ixzz3B2WPrmWp

0 comentarii:

Neagu Djuvara (istoric)

Neagu M. Djuvara s-a născut la Bucureşti în 1916, într-o familie de origine aromână aşezată aici la sfârşitul secolului al XVIII-lea, care a dat ţării mai mulţi oameni de seamă.
Licenţiat la Sorbona (istorie, 1937) şi doctor în drept (Paris, 1940). Participă la campania din Basarabia şi Transnistria (iunie–noiembrie 1941); rănit în apropiere de Odessa. Intrat prin concurs la Ministerul de Externe în 1943, este trimis curier diplomatic la Stockholm în dimineaţa zilei de 23 august 1944, în legătură cu negocierile de pace cu URSS. La Stockholm, funcţionează ca secretar de legaţie până în septembrie 1947, când comuniştii preiau şi Externele. Rămâne în exil, militând până în 1961 în diverse organizaţii ale diasporei. În 1961 pleacă în Republica Niger, unde va sta 23 de ani în calitate de consilier diplomatic şi juridic al Ministerului nigerian al Afacerilor Străine şi, concomitent, profesor de drept internaţional şi de istorie economică la Universitatea din Niamey. În 1972, obţine doctoratul de stat la Sorbona cu o teză de filozofie a istoriei, sub îndrumarea lui Raymond Aron; mai târziu, obţine şi o diplomă a INALCO de la Paris. Din 1984 este secretar general al Casei Româneşti de la Paris, până în 1990, când se întoarce în ţară. Este membru de onoare al Institutului de Istorie „A.D. Xenopol“ din Iaşi şi al Institutului de Istorie „N. Iorga“ din Bucureşti.
Cele mai importante cărţi: Le droit roumain en matière de nationalité (teză de doctorat); Civilisations et lois historiques. Essai d ’étude comparée des civilisations (carte premiată de Academia Franceză); în româneşte, Civilizaţii şi tipare istorice. Un studiu comparat al civilizaţiilor; Le pays roumain entre Orient et Occident. Les Principautés danubiennes dans la première moitié du XIXe siècle; în româneşte, Între Orient şi Occident. Ţările române la începutul epocii moderne; O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri; Cum s-a născut poporul român; Mircea cel Bătrân şi luptele cu turcii; De la Vlad Ţepeş la Dracula Vampirul; Însemnările lui Georges Milesco (roman); Amintiri şi poveşti mai deocheate; Amintiri din pribegie; versiune franceză: Bucarest–Paris–Niamey et retour ou Souvenirs de 42 ans d ’exil (1948–1990); Există istorie adevărată?; Thocomerius–Negru Vodă, un voivod de origine cumană la începuturile Ţării Româneşti; Războiul de şaptezeci şi şapte de ani (1914–1991) şi premisele hegemoniei americane. Eseu de istorie-politologie; Ce au fost „boierii mari“ în Ţara Românească? Saga Grădiştenilor (secolele XVI–XX); Răspuns criticilor mei şi neprietenilor lui Negru Vodă; Misterul telegramei de la Stockholm din 23 august 1944 şi unele amănunte aproape de necrezut din preajma dramaticei noastre capitulări; O scurtă istorie ilustrată a românilor

CUMPARA CARTILE LUI NEAGU DJUVARA

0 comentarii: