Manuela Plapcianu - Presedinte Bancpost

Manuela Plapcianu a fost numita in functia de Director General (echivalentul functiei de Presedinte Executiv) al bancii Bancpost. Numirea  la inceputul anului 2007.

Doamna Manuela Plapcianu a fost Vicepresedinte al HVB Tiriac Bank si Director al Directiei Retail din cadrul HVB incepand din anul 2003.
Domnia sa a fost de asemenea numita membru al Consiliului de Administratie al viitoarei Unicredit Tiriac Bank.
Anterior, doamna Manuela Plapcianu a lucrat la Citibank Romania in functia de Director Retea Teritoriala si la ABN AMRO Romania, unde a detinut pozitii manageriale in cadrul Directiilor Vanzari de Grup.
Doamna Manuela Plapcianu este inginera, absolventa a Institutului Politehnic din Bucuresti si a obtinut diploma de Master of Business Administration la Universitatea Seattle.
Doamna Manuela Plapcianu il va inlocui pe actualul Director General al Bancpost, domnul George Michelis care si-a anuntat retragerea, incepand cu data de 1 ianuarie 2007. (BancPost)
Manuela Plăpcianu – peste 15 ani de experiență în funcții de conducere și leadership în instituții financiare internaționale relevante.

Cateva dintre acreditarile postuniversitare importante: Colegiul Bancar ABN AMRO, EMBA Asebuss (Universitatea Washington) și Universitatea Columbia NY, Certificare în Business Excellence și Coaching.

Expert în Piețe Financiare, Merger and Acquisitions, Retail Banking, Corporate Banking, Economics of Competition, Crisis Management, Green Fields, Business Reengenering and Business Models Economics, Coaching and Mentoring etc.

Colecționar de artă din 1985, CEO Artmark din 2009 și acționar al Casei de Licițatii Artmark; Consilier și Coautor al Indexului Pieței Românești de Artă (1995 – 2010) – catalog de randamente anuale ale celor mai tranzacționați artiști români în piața publică de artă din România în ultimii 16 ani, lansat în 2010 și reeditat în aprilie 2011 într-o variantă actualizată și auditată de către PriceWaterHouseCoopers.

1 comentarii:

Valeriu Tabara - Biografie

Tabara_Valeriu

Secretarul Camerei Deputatilor, Valeriu Tabara (PDL) a fost propus ministru al agriculturii in cabinetul lui Liviu Negoita.

Valeriu Tabara este doctor in Agronomie si profesor universitar, membru al PDL din anul 2002, in present fiind vicepresedinte PDL Timis. Este parlamentar-   Camera Deputatilor -din 1992. A fost vicepresedinte al PUNR (partidul lui Funar), iar in perioada 1997-2001 ocupa functia de presedinte al acestui partid.

0 comentarii:

Valeriu Tabara - CV

valeriu copyDate biografice

  • Data şi locul naşterii: 1 iulie 1949, Sălciua, judeţul Alba

  • Starea civilă: căsătorit, doi copii; soţia - Tabără Silvia; copii - Cocheci Eugenia Valeria, Tabără Cosmin Gabriel


Studii şi specializări

  • 1968 - 1973 - Facultatea de Agronomie Timişoara

  • 1984 - doctor în agronomie

  • 1998 - medalia de argint FAO

  • 1998 - cetăţean de onoare a comunei Făget

  • 2002 - cetăţean de onoare a comunei Vetel - Hunedoara

  • 1993 - medalia Parlamentului Latino-American

  • 1996 - prezent - profesor universitar


Activitate profesională

  • 1973 - 1977 - cercetător la SCA Lovrin jud. Timiş - în laboratorul de genetică şi ameliorarea cânepii dioice

  • 1977 - prezent - cadru didactic Facultatea de Agronomie Timişoara (asistent, şef lucrări, conferenţiar, profesor)

  • 2001 - prezent - în paralel cu activitatea de învăţământ am condus activitatea de cercetare din cadrul laboratoarelor de ameliorarea grâului şi cânepii dioice

  • director de proiecte de cercetare cu CNCSIV, unitatea de management a Băncii Mondiale, firma MONSANTO

  • vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Muntelui


Funcţii, activităţi într-un partid politic

  • 1992 - 1997 - vicepreşedinte PUNR

  • 1997 - 2001 - preşedinte PUNR

  • 2002 - membru PD - vicepreşedinte PD Timiş; membru BPN PD

  • 1992 - 1996 - deputat de Timiş

  • 1994 - 1996 - Ministru al Agriculturii

  • 1996 - 2000 - deputat de Timiş; preşedinte al Grupului interparlamentar român; vicepreşedinte al Comisiei de agricultură din Camera Deputaţilor


Funcţii, activităţi într-o organizaţie sindicală, patronală etc.

  • 1985 - 1989 - preşedinte sindicat Facultatea de Agronomie


Funcţii, activităţi într-o organizaţie din administraţia publică centrală sau locală

  • 2004 (iun-dec) - consilier judeţean PD CJ Timiş

  • 2001 - 2002 - membru în Consiliul Prefecturii Timiş

  • 2004 - prezent - prorector al Universităţii de Ştiinţe Agricole a Banatului din Timişoara.


Funcţii, activităţi parlamentare anterioare

  • Şef grup parlamentar 1992 - 1994

  • Şef grup parlamentar 1996 - 1998

  • Preşedinte al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare


Funcţii, activităţi în alte organizaţii naţionale

  • membru corespondent al ASAS 2004 - prezent

  • vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Muntelui 2002 - prezent

  • membru al Academiei Oamenilor de Ştiinţă 1992 - prezent

  • membru al Asociaţiei Generale a Inginerilor din România 2001 - prezent

  • vicepreşedinte al Asociaţiei pentru Consultanţa şi Agricultura Montana CIBINUL 2004 - prezent

  • preşedinte de onoare al Asociaţiei "Avram Iancu"


Activitate civică

  • Consilier al Prefecturii Timiş 1991 - 1992

  • Consilier judeţean Timiş

  • membru de onoare a Clubului Specialiştilor Agricoli din jud. Timiş


Activitate publicistică, ştiinţifică, în foruri academice

  • membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice

  • membru al Asociaţiei Generale a Inginerilor din România

  • vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Muntelui din România

  • membru al Comisiei ASAS de Montanologie

  • 200 lucrări ştiinţifice şi de specialitate publicate

  • cursul de fitotehnie "Plante tehnice" ca singur autor

  • 4 cărţi în colaborare

  • 6 cărţi cu caracter tehnic


Distincţii, decoraţii

  • asistent universitar evidenţiat

  • medalia de argint FAO

  • medalia Parlamentului Latino-American

  • cetăţean de onoare a comunei Făget

  • cetăţean de onoare a comunei Vetel

  • cetăţean de onoare a oraşului La Paz capitala Boliviei


Alte activităţi

  • cercetare şiinţifică; coordonator de activităţi de cercetare de la Laboratoarele de ameliorarea grâului şi a cânepii de la SCDA LOVRIN - conducător


Birouri parlamentare

  • Sediul PD Timişoara, jud. Timiş

  • tel: 0256 492 678.


Sursa - alegeri TV

Alte  CV -


Camera Deputatilor (1992-1996)


Camera Deputatilor (1996-2000)


Camera Deputatilor (2004-2008)


Camera Deputatilor (2008 - prezent)


0 comentarii:

Gabriel Oprea - Biografie

Oprea_Gabriel

Fost parlamentar PSD, in prezent independent, Gabriel Oprea a fost nominalizat in echipa ministeriala a lui Negoita pentru portofoliul Administratiei si Internelor. Oprea se afla pentru a doua oara in aceasta postura in acest an. In primul Cabinet Boc (PDL-PSD) a detinut functia de ministru al MAI pentru 20 de zile (22 decembrie 2008 – 12 ianuarie 2009). Prin decizia sa de a numi in functia de director general al DGIPI pe chestorul Virgil Ardelean (“Vulpea”) –contestata de conducerea PSD- a pierdut sprijinul partidului si a demisionat din functia de ministru. Ulterior a renunţat si la functia de presedinte al organizatiei PSD Ilfov pe care o detinea din 2004.

Conform CV-ului publicat pe site-ul Camerei Deputatilor, pana in anul 1989 Gabriel Oprea a fost ofiter MAN, pentru ca dupa 1990 sa devina ofiter de justitie militara. In anul 2001 ocupa in guvernul Nastase functia de secretar de stat si presedinte al Administratiei Nationale a Rezervelor Statului, iar intre anii 2002-2003 este prefectul Bucurestiului. In perioada 2003-2004 este numit Ministru Delegat pentru Administratia Publica (MAI). In mandatul legislativ trecut, Gabriel Oprea a fost deputat si a facut parte din Comisia parlamentara de control SRI. Ascensiunea sa militara a fost destul de controversata in presa, ultima inaintare in grad (general cu patru stele in rezerva) semnata de presedintele Basescu in octombrie 2009, fiind speculata de media ca o rasplata pentru “dezertarea” sa din PSD.

Gabriel Oprea este casatorit si are doi copii. Potrivit declaratiei sale de avere detine un teren in Voluntari-Pipera si-o casa in aceeasi zona, o alta casa in Bucuresti plus doua apartamente si doua case de vacanta, una la Mangalia si una la Predeal . Oprea are doua autoturisme, bijuterii si alte obiecte de valoare in cuantum de 60.000 de euro, precum si un cont de peste 1 milion de euro.

CV – Gabriel Oprea -

Declaratie de avere - Gabriel Oprea

Declaratie de interese -Gabriel Oprea

3 comentarii:

Liviu Negoiţă

DSC00283 copyNoul premier desemnat, Gheorghe Liviu Negoiţă, este vicepresedinte PDL, primar al sectorului 3 aflat la al doilea mandat administrativ. Extrem de apreciat de locuitorii sectorului 3 al capitalei, Negoita a castigat cel de-al doilea mandat din primul tur cu un procent de 79,05% dintre sufragii. Negoita are 47 de ani (n. 22 martie 1962) si a fost deputat in legislaturile 1996-2000 si 2000-2004. Pentru prima legislatura a candidat din partea liberalilor (Conventia Democrata), partid din care a demisonat in 1997, devenind apoi membru al Partidului Democrat.

0 comentarii:

Liviu Negoita - CV

Data şi locul naşterii : 22 martie 1962, Brăila

Starea civilă: căsătorit

Studii : Facultatea de drept - Universitatea Bucureşti - promoţia 1990
Diploma : Licenţiat în drept - "Titularii recursului în procesul penal"

Experienţă:
Activitate profesională:

o Primar sectorul 3 - iunie 2004 - prezent
o Avocat - Baroul Bucureşti

Activitate politică:
Partidul Democrat - Liberal

Funcţie politică:
• Membru al Partidului Democrat din anul 1997 - prezent
• Secretar executiv - Departamentul Resurse Umane al Biroului Permanent Naţional
• Vicepreşedinte Departamentul Strategii şi Relaţii Politice - Biroul Permanent Naţional - 15 iunie 2001 – 2005
• Vicepreşedinte Biroul Permanent Naţional Partidul Democrat – 2005 -2007
- vicepreşedinte Biroul Permanent Naţional Partidul Democrat – Liberal - prezent

Activitate politică in Partidul Democrat - Liberal:
• Coordonatorul campaniei electorale a dl. Traian Băsescu pentru câstigarea funcţiei de Primar General al Municipiului Bucureşti
• Definirea Temelor Politice ale Partidului Democrat pentru anul 2002 - 2003 - 2004
• Elaborarea "Strategiei Partidului Democrat 2003 - 2004"
• Coautor al schiţei de Program de Guvernare al Partidului Democrat "Prin bunăstare, spre demnitate naţională"

In cadrul Parlamentului:
Legislatura 1996 – 2000 - 2004
• Deputat ales in Circumscripţia Electorala nr 42 - Bucureşti, legislaturile 1996 - 2000 - 2004
• Din iunie 1998 - membru al Grupului Parlamentar Uniunea Social Democrată
• 2003 – Lider Grup Parlamentar Partidul Democrat
• Comisiile parlamentare:
• Comisia pentru sănătate şi familie (până in aprilie 1999)
• Comisia juridica, de disciplină şi imunităţi (din aprilie 1999 – oct 2001) - Vicepreşedinte al Comisiei din noiembrie 1999)

Limbi străine : Engleză ; Italiană

Sursa:  http://www.liviunegoita.ro/biografie.php

0 comentarii:

Theodor Stolojan

stolojan foto lll copy copy

Poreclit de prieteni Stolo si de adversari Robocap - Theodor Stojan este un politician PDL, in prezent europarlamentar al acestui partid. A devenit celebru in urma rocadei din 2004 cu Basescu la alegerile prezidentiale, pentru ca in 2008 sa recidiveze  in "strategia razgandelii" si sa renunte la functia de premier la numai cinci zile de la desemnare, fără a forma vreun cabinet. Desi acum este perceput ca omul fidel al presedintelui Basescu, traseul politic al lui Stolojan a fost sinuos de-a lungul celor 20 de ani postdecembristi.  Stolojan a evoluat politic de la ministru tehnocrat, premier tehnocrat, sustinator al candidatului PDSR la presedintie Iliescu, liberal, presedinte PNL si partener al democratilor in ADA, liberal-democrat (presedinte PLD si europarlamentar) si, dupa fuziunea PLD cu PD, prim-vicepresedinte al noului partid format - PDL.

0 comentarii:

Program anticriza -Sorin Oprescu

Viziunea anti-criza a candidatului Sorin Oprescu este un fel de mixaj intre idei social-democrate si liberale. Cea mai originala idee a sa este cea referitoare la aministia fiscala, care a fost preluata din mers si de contracandidatul sau Mircea Geoana. In privinta dilemei: cota unica- impozit progresiv, Oprescu se dovedeste prudent, evitand sa se pronunte in vreun fel. Isi insuseste in schimb, “teza” guvernului de tehnocrati, dar doar asa de proba, pentru patru luni. Printre propunerile lui Oprescu se regaseste si celebrul motto liberal din perioada interbelica – Prin noi insine! …Oprescu reformuleaza: Sa ne descurcam singuri

Sorin-Oprescu-1

 Reducerea TVA la alimentele de baza

“Asta rezolva subzistenta poporului roman, si nu este nici o exagerare. Asta usureaza putin, foarte putin e adevarat, nu numai dorinta ci si putinta de a trai.”

 Amnistie fiscala pentru un an de zile pentru restantierii la banci

“Am vorbit si de partea de amnistie fiscala pentru un an de zile a celor care nu pot sa-si mai plateasca creditele pentru ca nu mai au loc de munca. Si care acum sunt intr-o perioada de disolutie familiala, in momentul cand li se iau casele sau masinile de spalat din gospodarie, sau stiu si eu ce alte obiecte luate pe credit.”

 Participare sociala a firmelor

“Cei care au venituri de peste 500 de mii de euro sa participe in mod direct la actul de protectie pentru pensionari si pentru copii.”

 Indecizie -Impozitul progresiv sau cota unica?

“Intr-o varianta pe care as sustine-o acum, cu cat veniturile sunt mai mari, aceasta impozitare este progresiva, mergand pana undeva la 40%, iar intr-o varianta din aceasta regresiva, pentru cei care nu pot sa produca, nu au de unde sa-si plateasca acest impozit. Dar majoritatea celor cu care am vorbit, profesionisti, pe care i-am consultat, mi-au garantat moral ca impozitul de 16% reprezinta o stabilitate a mediului economic, si ca bine ar fi daca am pastra acest lucru. (...)De aceea, nici nu m-ati vazut facand niste afirmatii definitive in acest domeniu, care reprezinta pentru mine un domeniu mai putin cunoscut decat domeniul meu de activitate.” 

  Sa ne descurcam singuri

“In momentul de fata trebuie sa ne gandim cum iesim singuri din criza, ca nu vin sa ne ajute, nici americanii, au asteptat bunicii nostri 50 de ani, tot noi singuri iesim din aceasta criza. De aia am vorbit de faptul ca in ultimele saptamani, cand ar fi trebuit sa existe ratiune si nu conflict, presedintele continua a se ambitiona si a tine partidul pe care-l reprezinta si pe care-l conduce la putere, cu toate riscurile de a nu avea parteneri atunci cand FMI vine si discuta despre o serie intreaga de negocieri facute anterior.”

 Guvernul de patru luni: Prim-ministru independent, ministrii tehnocrati

“Patru luni de zile, programul pe patru luni de zile cu ceea ce v-am spus pana acum. Patru luni de zile pot fi determinante de acum inainte pentru inceputul iesirii din criza cu masurile discutate inainte. Patru luni de zile de prim-ministru independent, cu tehnocratii in subordine, care sa poata lua aceste masuri pe care le-am discutat inainte.”

 Sursa: http://www.hotnews.ro/stiri-politic-6360211-audio-sorin-oprescu-sper-apara-primii-stalpi-autostrazii-suspendate-inceputul-lui-2010-studiul-fezabilitate-costat-170-000-euro-iar-chinezii-sunt-dispusi-dea-850-milioane-euro.htm?cfnl=

0 comentarii:

Lucian Croitoru - CV

croitoru-lucianLucian Croitoru (n. 13 februarie 1957) este un economist român, consilier pe probleme de politica monetară al guvernatorului BNR şi desemnat ca prim-ministru al României de către preşedintele Traian Băsescu la 15 octombrie 2009.

 

0 comentarii:

Crin Antonescu

crin-antonescu-2Parlamentar cu state vechi (inca din 1992), Crin Antonescu este caracterizat de catre prietenii politici ca fiind un intelectual cu mult umor fin , un interlocutor placut, ba chiar curtenitor–spun mai ales doamnele. Nici adversarii nu sunt in total dezacord cu aceasta portretizare dar, inevitabil ea este completata prin caracterizarea de parlamentar lenes, care nu prea are rabdare sa stea in plen si sa participe la votul legilor banale. Institutul pentru Politici Publice l-a "urecheat" in repetate randuri prin locuri fruntase in topurile sale pe tema absenteismului parlamentar .

0 comentarii:

Opinii despre Crin Antonescu

1-crin-meditand

Andrei Plesu: “Despre Crin Antonescu, pot să spun, cu mîna pe inimă, că n-am reuşit, în atîta amar de vreme, să aflu cine este de fapt. L-am văzut în situaţiuni contradictorii, cînd binişor, cînd penibiluţ, cînd prizabil, cînd dezamăgitor. Va fi, oricum, pentru Traian Băsescu, un interlocutor amuzant... "

Articolul intreg la http://www.corneliu-coposu.ro/articol/index.php/976_prezidentiabilii_andrei_plesu_dilema_veche/

 Dan Pavel: „Crin Antonescu nu are o substanta foarte puternica de politician. Este un om care vorbeste frumos despre absolut orice problema, are umor, dar cam atat. El nu a avut niciodata un program politic. Ca sa ii iei locul lui Tariceanu la sefia PNL nu ai nevoie de un program politic. Crin Antonescu vorbeste foarte bine dar, pana acum, nu a dat dovada de calitati politice. El nu se ridica inca la nivelul PNL. Mai are putin timp iar lipsa de substanta politica e ingrijoratoare. Crin Antonescu a fost mai mult vedeta la televizor decat la Parlament. Lucrurile acestea ii vor fi reprosate de ceilalti candidati.

Articolul intreg la: http://www.qmagazine.ro/articole/3329/Cristian-Parvulescu-Geoana-este-perceput-ca-un-fost-perdant.html

 Iulian Comanescu (analist media): “Crin Antonescu are un discurs fluent, stăpâneşte bine limba română şi are “o specie de decenta”. Însă pare rău şi meschin atunci când începe să îşi atace adversarii.(…). In ceea ce priveste noua tunsoare…Îi stă ca naiba. L-am trimis într-un loc la tuns şi părea mulţumit şi acum vad că s-a dus în altă parte. S-a nimerit să aibă de cineva să-l tundă şi eu am o reţea de oameni de imagine”

Articolul intreg la: http://fm.realitatea.net/iulian-comanescu--analist-media--despre-noua-tunsoare-a-lui-crin-antonescu_2329.html

 Cristian Pârvan (secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din Români): “Candidatul la Cotroceni al PNL propune ca măsuri anticriză scăderea cotei unice de impozitare la 10%, scăderea TVA la 15%, scăderea contribuţiilor sociale cu până la 50%, reduceri între 5% şi 10% pentru plata la termen a impozitelor. Sunt propuneri nesustenabile. Cifrele nu înseamnă şi soluţii. Suntem ca la un concurs de-a «cine dă cifra cea mai mică». Nu ştiu dacă există şi nişte soluţii privind compensarea pierderilor la buget care se vor face simţite, cel puţin în prima fază după aplicarea unor astfel de măsuri” 

Articolul intreg la:  http://standard.money.ro/articol_103043/analistii_considera_planul_anticriza_al_lui_antonescu_nesustenabil.html

 Laurian Lungu (analist economic) “Impactul imediat al acestor măsuri (n.n. planul anticriza al lui Crin Antonescu)  asupra încasărilor la buget ar fi o scădere echivalentă cu aproape 4% din Produsul Intern Brut. În situaţia actuală, acest lucru este practic imposibil de acceptat, avem nevoie de bani la buget”

Articolul intreg la: http://standard.money.ro/articol_103043/analistii_considera_planul_anticriza_al_lui_antonescu_nesustenabil.html

 Cristian Banu (analist media) : “Republica lui Crin Antonescu este mai bine definită. În esenţă, este şi el un Traian Băsescu, dar mai mic şi mai lipsit de chef. Vrea şi el să se joace, dar nu tot timpul, căci oboseşte repede. De la Dinu Patriciu a preluat ideile acestuia puţine, dar fixe, despre statul minimal, cota unică de 10% şi TVA-ul de 15%. Idei care ar fi fost revoluţionare în anii ‘70. Numai că, recent, am intrat într-o criză economică mondială provocată tocmai de lipsa de reglementare şi intervenţie. Realitatea ne arată că tocmai statele cu un stat puternic au rezistat mai bine şi ies mai repede din criză. Iluzia că piaţa corectează totul a murit, iar un stat puternic costă. Cum statul lui Crin Antonescu trage a impotenţă, şi-a găsit un aliat unde niciun liberal nu s-ar fi gândit vreodată să-l caute: Biserica. Se conturează astfel o interesantă ramură a liberalismului, liberalismul feudal: fiecare pe cont propriu, aşa să ne-ajute Dumnezeu! Ce mare diferenţă faţă de Venturiano – cu care chiar seamănă – şi al său “Ori toţi să scăpăm, ori toţi să muriţi!”? Recentul atac la adresa lui Bogdan Olteanu, venit după atacul mizer al lui Patriciu îl reduce pe Crin Antonescu la rolul de valet prost confirmând senin acuzaţiile adversarilor şi bătându-şi joc de o poziţie extrem de importantă obţinută de PNL.”

Articolul intreg la http://www.politichii.ro/?p=1210#more-1210

Despre Antonescu  in blogosfera

PNL, Crin Antonescu si deriva liberala - http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-6304727-pnl-crin-antonescu-deriva-liberala-mihail-neamtu.htm

 Oprescu, Geoana si Antonescu - http://www.coins.ro/politic/oprescu-geoana-si-antonescu.html

 Adevaruri de BUN SIMT: Traian Basescu versus Crin Antonescu - http://tismaneanu.wordpress.com/2009/10/18/adevaruri-de-bun-simt-traian-basescu-versus-crin-antonescu/

 Analiza politica – Cine va fi presedintele Romaniei - http://www.pointpa.ro/blog/2009/09/16/analiza-politica-16-09-cine-va-fi-presedintele-romaniei/comment-page-1/#comment-143

 Trestiile PNL - http://theophylepoliteia.wordpress.com/

1 comentarii:

Crin Antonescu - biografie

crin-antonescu-1George Crin  Laurenţiu Antonescu este un politician roman,  fost ministru al Tineretului si Sportului în guvernul CDR în perioada 1997-2000,  ales presedintele al PNL in 2008 si candidat la alegerile prezidenţiale din 2009.

Studii
- Este doctorand al Universităţii Bucureşti
- A absolvit în 1985 Facultatea de Istorie Filosofie din cadrul Universităţii din  Bucureşti

Activitate profesională
- In 1985 îşi începe cariera de profesor.Preda în comuna Soleşti, din judeţul Vaslui., apoi in comuna Niculiţei, judeţul Tulcea.  - - Din august 1989, timp de aproape un an, activează ca muzeograf,

- Din 1990  se întoarce la catedră.

Cariera politică

0 comentarii:

Traian Basescu

basescu

Un personaj politic controversat, capabil sa polarizeze, ba chiar sa radicalizeze opinii pro si contra, precum celebrul sau inaintas de la Cotroceni Ion Iliescu. Este considerat de unii a fi un veritabil dictator, in timp ce altii il vad ca un mesia a carui sarcina este de a face curat in ograda tarii.

Porecle – Base, Zeus, Marinarul

Din perspectiva simpatizantilor – Lider puternic capabil de a lupta si de a invinge unul sau mai multi dusmani colectivi – mogulii, petroliberalii, caracatita pesedista etc-. Verticalitatea (integritatea) personajului este conferita de razboiul continuu cu personaje presupuse a fi corupte ale mediului de afaceri si ale lumii politice (Nastase, Tariceanu, Patriciu, Voiculescu, Vantu...)

Realizari atribuite de simpatizanti– condamnarea comunismului ,trimiterea dosarelor securitatii la CNSAS, depolitizarea justitiei, eliberarea presei de presiuni politice, impunerea votului uninominal

Din perspectiva antipatizantilor: Basescu este un personaj grobian, care compromite imaginea Romaniei pe plan extern , iar in plan intern este conflictual, responsabil pentru blocajul institutional actual si pentru decredibilizarea institutiilor statului.

Nerealizari atribuite de antipatizanti– esecurile Romaniei pe plan exern, vulgarizarea limbajului politic, situatia actuala interna, incapacitatea gestionarii crizei economice.

2 comentarii:

basescu recitand poezii

0 comentarii:

Bancuri cu si despre Basescu

caricatura basescuBasescu la psihiatru:

- Nu stiu ce se-ntampla ca in ultimul timp sunt tot mai atacat de opozitie si de moguli, au inceput sa ma paraseasca pana si sustinatorii fideli si scad vertiginos in sondaje. Mi se reproseaza ca prea ma bag in toate, ca sunt autoritar si chiar ca ma dau drept Dumnezeu…

Psihiatrul:

- S-o luam incet si metodic. Spuneti-mi amanuntit si in ordine cronologica tot ce-ati facut.

Basescu:

- Pai, la inceput am creat Cerul si Pamantul…

Basescu si autografele

O tanara isi face cu greu loc prin multime si il implora pe Traian Basescu sa-i dea cinci autografe.

Mirat,acesta o intreaba de ce doreste atatea.

"Fiindca"-spune fata-"cu cinci autografe de la dumneavoastra pot obtine,la schimb,un autograf al lui Vali Vijelie..."

Basescu si Nastase pe malul unui lac

Traian Basescu si Adrian Nastase se plimbau pe malul unui lac.La un moment dat Adrian se impiedica si cade in apa... Ajutor Traiane, ajuta-ma sa ies!Traian il apuca de par si il scoate afara.Dupa 10 minute cade si Traian in apa. Ajutor Nastase, ajuta-ma sa ies!Acesta sta pe ganduri si ii spune:mai astept sa-ti creasca parul...

Basescu si Geoana

La confruntarea finala pentru functia de presedinte: Basescu si Geoana. Moderatorul pune urmatoarea intrebare: Presupunem ca sunteti Presedinte si va plimbati singur, intr-o barca cu doua locuri, pe lac in Herastrau. Deodata, vedeti cazute in apa doua femei, o negresa si o blonda, care sunt pe punctul de a se ineca. Pe care o salvati, avand in vedere ca aveti, asa cum spuneam, un singur loc in barca? Basescu; Evident, pe ambele. Eu sunt marinar, stiu sa inot, imi plac toate femeile, voi pune in barca cele doua femei si voi impinge barca lor la mal.

Geoana: Voi salva negresa.

Moderatorul; De ce?

Geoana: Pentru ca blonda ar putea fi Elena Udrea.

Emil Boc extenuat da ortul popii

Extenuat de lupta pentru iesirea din criza, premierul face el insusi una si, cum se mai zice, da ortul popii. Funeralii nationale, popor, sobor, alesi, culesi, regrete eterne etc. Pe marginea mormantului, Traian Basescu plange in hohote din ambii ochi smulgandu-si ultimele suvite din parul restant iar Elena Udrea, cernita toata, jeleste telegenic si ecumenic. In trei cuvinte, mare jale mare! In drum spre iesirea din cimitir, Elena Udrea se apleaca discret la urechea lui Traian Basescu si-i sopteste plina de speranta: - Traiane, nu-i asa ca as putea acum sa-i iau eu locul? Iar Traian Basescu o asigura: - Cum sa nu, Elena, numai ca trebuie sa te grabesti pana nu astupa aia groapa....

Bush si Basescu

Dablaiu il suna pe Base pe firul rosu:

- Traianica! Nu ma lasa! In urma atentatelor teroriste de ieri America a ramas fara toate fabricile de prezervative. O adevarata catastrofa pentru poporul american!

- Gio'gi, - raspunde Base, - tu stii ca poporul roman este totdeauna gata sa-ti sara in ajutor. Vom face tot ce sta in puterile noastre.

- Tot ce te rog, - zise Dablaiu, - este sa ne trimiti 1 milion de prezervative cat mai curand posibil.

- Da, vom rezolva imediat, - il linisteste Base pe Dablaiu

- Minunat, - se bucura Dablaiu, - da' ai putea sa mai faci ceva?

- Ce anume?

- Prezervativele sa fie cu dunga albastra, sa aiba lungimea 20 cm si diametrul de 5 cm?

"Ia te uita ce penisuri la americanii astia !!" nu-si putu stapani un gand invidios, dar cu glas tare Base zise:

- Fleacuri, Gio'gi, facem!

Imediat dupa convorbirea cu Dablaiu Base il suna pe responsabilul cu producerea prezervativelor:

- Asculta, avem o comanda urgenta. Trebuie sa facem 1 milion de prezervative si sa le expediem la Washington.

- Puteti considera ca deja a fost executata comanda! - raspunse omul.

- Mai e o mica problema, - zise Base, - prezervativele sa fie cu dunga albastra, sa aiba lungimea de 20 cm si diametrul de 5 cm.

- Asta-i simplu de facut, -spuse responsabilul. Mai este ceva?

- Da, - spuse Base, - pe fiecare prezervativ sa se tipareasca vizibil "MADE IN ROMANIA. MEDIUM SIZE".

Basescu la muzeu

Maria si Traian Basescu in vizita (evident,oficiala) la Muzeul Luvru:Leonardo da Vinci,Rafael,Rubens,Rembrandt etc.

Ea(visatoare)-Ce mi-ar place,Traiane, sa avem asa ceva in casa.

El(dezabuzat)-Tu crezi, Marie, ca mai am timp si de pictat?!

Basescu la mare

Maria si Traian Basescu pe plaja.Ploua...

Ea:-Da,Doamne,sa stea.

El:- O sa-ncerc.

Sa traiti bine…

Basescu, dupa alegeri, in fata natiunii:

- Sa traiti bine!

Basescu, la un an de la alegeri:

- Sa traiti!

Basescu, la doi ani de la alegeri:

- Mai traiti?

Basescu la cumparaturi

Presedintele cu sotia se plimba la pas prin Bucuresti. La un moment dat, Traian Basescu se opreste brusc in fatza unei vitrine si exclama:

- Ia uite, Marie, ce preturi: sacou-15 Roni, pantaloni-10 Roni, camasa-5 Roni. Si se mai plang toti de criza in loc sa-mi fie recunoscatori ca traiesc atat de bine !

La care consoarta, intrucatva jenata, ii spune:

- Pai, Traiane, asta-i o spalatorie!

Sloganul electoral al PD-L:

Frati romani! Iliescu si Constantinescu ne-au adus pe marginea prapastiei. Numai alegandu-l pe Traian Basescu vom face un pas inainte!

Basescu si Boc pe mare

Basescu si Boc intr-o barca in largul marii infuriate.

Un val puternic rastoarna barca.

Intrebare:

- Cine scapa?

Raspuns:

- Romania!

Lupta cu criza

Extenuat de lupta pentru iesirea din criza, premierul face el insusi una si, cum se mai zice, da ortul popii.

Funeralii nationale, popor, sobor, alesi, culesi, regrete eterne etc.

Pe marginea mormantului, Traian Basescu plange in hohote din ambii ochi smulgandu-si ultimele suvite din parul restant iar Elena Udrea, cernita toata, jeleste telegenic si ecumenic.

In trei cuvinte, mare jale mare!

In drum spre iesirea din cimitir, Elena Udrea se apleaca discret la urechea lui Traian Basescu si-i sopteste plina de speranta:

- Traiane, nu-i asa ca as putea acum sa-i iau eu locul?

Iar Traian Basescu o asigura:

- Cum sa nu, Elena, numai ca trebuie sa te grabesti pana nu astupa aia groapa.

Amenintari

Basescu se scoala dimineata la vila de la Scrovistea. Afara ninsese, totul era feeric. Iese in prag, se intinde, cand, deodata incremeneste: pe zapada imaculata era scris cu urina

"Maine vei muri!".

Agitatie, Politie, SRI, SIE, DIE, etc. Cercetari, probe, amprente. A doua zi vine seful SRI:

- Au venit doua probe de la laborator si am o veste proasta si una foarte proasta pentru dumneavoastra.

- Zi-o pe ai proasta.

- Au iesit probele de urina si urina e a lu' Boc.

- Oamenii mei! Oamenii mei au tradat! Ce veste poate fi mai proasta decat asta?

-A iesit si proba grafologica; scrisul e a lu' Tariceanu...

Convorbiri din iad

Regina Elisabeta a II-a, George W. Bush si Traian Basescu mor si ajung in Iad.

La un moment dat:

Elisabeta: - Mi-e dor de Anglia! Vreau sa sun in Anglia sa vad ce face toata lumea acolo. Suna regina, vorbeste cam 5 minute si apoi intreaba pe Diavol:

Elisabeta: - Cat iti datorez pentru convorbirea asta?

Diavolul: - 5 milioane $ Scoate regina un cec cu 5 milioane $ si se duce la locul ei...

Dupa cateva momente, Bush, foarte gelos, tipa: Bush: - E randul meu!

Vreau sa sun si eu sa vad ce se intampla in Statele Unite, ce face toata lumea acolo!

Suna Bush, vorbeste cam 10 minute, dupa care catre Diavol:

Bush: - Cat iti datorez pentru convorbirea asta? Diavolul: 10 milioane $ Bush, cu o privire taioasa, scoate un cec cu 10 milioane de $ si se duce la locul lui...

Vazand acestea, Basescu, si mai gelos, incepe sa tipe:

Basescu: - Vreau sa sun in Romania, sa vad ce face toata lumea acolo! Vreau sa vorbesc cu ministrii, cu deputatii, vreau sa vorbesc cu toata lumea! Suna Basescu in Romania, sta la telefon vreo 2 ore, vorbeste cu toate neamurile, cu toti prietenii, cu toti deputatii si ministrii... Dupa ce termina de vorbit, se pregateste sa-i plateasca Diavolului:

Basescu: - Scuze, am stat cam mult... Cat iti datorez?

Diavolul: - Un dolar...

Basescu: - Poftim?!?!? Doar un amarat de dolar?? Diavolul: - Pai, da... Ca daca suni dintr-un Iad in alt Iad, e convorbire locala...

ParodiiParodie – maneaua lui basescu - http://www.trilulilu.ro/gentia/908740ac45b516

parodie – maneau lui Basescu ll -  http://www.trilulilu.ro/mirceajeak/f16a6e5d43c2a8

parodie discurs Elena Basescu - http://www.trilulilu.ro/zuzu7/b7b7e49fda1a1c

parodie email uitat deschis - http://www.antena3.ro/stiri/fun/traian-basescu-si-a-uitat-e-mail-ul-deschis-parodie-la-adresa-politicienilor-romani_81989.html

parodie basescu-ceausescu - http://www.ziua.ro/news.php?id=31560&data=2009-06-24

0 comentarii:

Traian Basescu - Scandaluri

basescu presa1. Dosarul "Flota"

Dosarul "Flota", care "a debutat" în 2003, are ca obiect stabilirea modului în care CNM Petromin a fost prejudiciată prin vânzarea, în perioada aprilie 1991-august 2000, a 16 nave, în special mineraliere de mare capacitate. În dosarul "Flota", instrumentat de Direcţia Naţională Anticorupţie, au fost cercetaţi trei foşti miniştri ai Transporturilor, Traian Băsescu, Aurel Novac, Paul Teodoru, precum şi alte persoane care au fost implicate în vânzarea unor nave din flota română. Procurorii afirmau în 2003 că ar exista indicii că foştii miniştri ar fi comis infracţiunea de abuz în serviciu contra interesului public. După o succesiune de amânări şi schimbări de locuri de judecată, magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au început în 2005 judecarea procesului. De la primul termen s-a luat în discuţie problema imunităţii prezidenţiale a inculpatului Traian Băsescu. Judecătorii au decis ca dosarul să fie retrimis la PNA pentru reluarea anchetei. Ulterior Parchetul Naţional Anticorupţie (redenumit în 2006 Direcţia Naţională Anticorupţie) a solicitat o nouă expertiză contabilă a prejudiciului. Noua expertiză contabilă, finalizată în septembrie 2007, a stabilit că prejudiciul, stabilit iniţial de prima expertiză la 275 de milioane de euro, este inexistent (zero). Astfel infracţiunile pentru care au fost deferiţi justiţiei şeful statului, Traian Băsescu - în calitate de fost ministru al Transporturilor - şi alţi doi foşti şefi ai acestui minister, Aurel Novac şi Paul Teodoru, devin lipsite de conţinut juridic fără existenţa vreunui prejudiciu. De altfel, calculele expertizei susţin că, prin vinderea celor 16 nave, Statul Român nu doar că nu a ieşit în pierdere, dar evitând prin această vânzare cheltuielile de întreţinere a navelor, a obţinut un venit net de peste 17 milioane de dolari.

Sursa http://ro.wikipedia.org/

Alte articole legate de dosarul flota

Cum s-a albit Dosarul Flota - http://www.jurnalul.ro/stire-special/cum-s-a-albit-dosarul-flota-106004.html

Dosarul flota inchis dupa 10 ani - http://gazete.infonews.ro/article97742.html

Figurantii si regizorii dosarului Flota - http://www.cugetliber.ro/Arhiva/iunie2006/23/actualitate.html

2. Dosarul "Casa din Mihăileanu"

Acest dosar penal a fost deschis în urma plângerii GIP, depusa in 18 aprilie 2007. GIP arata ca “imobilul din strada Mihaileanu a fost, mai întâi, închiriat ilegal, pentru ca, la data formularii cererii de închiriere, Traian Basescu nu îndeplinea nici una dintre conditiile legale pentru a beneficia de o locuinta cu chirie de la stat. Conditiile în care un cetatean poate închiria o locuinta de la stat sunt prevazute de Legea locuintei (Legea nr. 114/1996). Nici una dintre aceste conditii nu a fost îndeplinita de Traian Basescu. În momentul în care a primit în chirie un apartament de la Primaria Capitalei, Traian Basescu era deja chirias într-o locuinta de stat (închiriata de la RAAPPS). Traian Basescu nu avea nevoie de o alta locuinta, ca dovada ca nu a locuit niciodata în imobilul închiriat de la Primarie. Traian Basescu s-a mutat direct din locuinta de la RAAPPS în casa proprietate personala de pe Soseaua Bucuresti-Ploiesti. De altfel, pâna si suprafata spatiului închiriat de la primarie (369 mp) este mult mai mare decât cea pe care ar fi putut-o primi o familie cu un numar de membri similar familiei Basescu”. Pe de alta parte, Mugur Ciuvica mai arata ca “imobilul a fost vândut ilegal lui Traian Basescu pentru ca vânzarea se putea face numai dupa expirarea termenului legal de revendicare.

Articolul intreg pe infonews - http://www.infonews.ro/article111583.html

Ỉnchiderea Dosarului Casa Mihaileanu in cateva ceasuri

Presedintele a batut saua si a priceput iapa. Certandu-l pe Morar, a priceput Doxan. Ieri, la Consiliul Superior al Magistraturii, Traian Basescu a spus ca s-a dovedit ca nu a comis nici o infractiune. Mai mult, el a afirmat ca se mai gandeste daca va da sau nu casa inapoi. (...) Se pune intrebarea daca prin interventiile sale Basescu exercita presiuni asupra unui procuror pentru a-l determina pe acesta sa incheie intr-un anumit fel o ancheta.

Sursa Kappa.ro - http://stiri.kappa.ro/actualitate/dosarul-casa-din-mihaileanu-basescu-a-batut-saua-morar-si-a-priceput-iapa-botos/stire_39178.html

Elena Udrea l-a scapat pe Basescu de dosarul casa Mihaileanu

Presedintele a apelat la o mai veche cunostinta, recent demisionara din functia de consilier prezidential, Elena Udrea, care sa-l reprezinte in fata procurorilor. De meserie avocat, Elena Udrea aparea ieri pe lista avocatilor incompatibili a Baroului Bucuresti. Insa, potrivit unor surse din Barou, aparatorul lui Basescu si-a ridicat recent incompatibilitatea, dupa demisia din Administratia Prezidentiala, si poate activa ca avocat. Elena Udrea si-a luat sarcina in serios si luni s-a prezentat la Parchetul General, unde a depus mai multe documente in dosarul privind casa din Strada Stefan Mihaileanu.

Sursa -http://www.fundatia-aleg.ro/News-article-sid-12974.phtml

3. Băsescu şi-a şters datoriile la bănci

Preşedintele Băsescu a promovat pe când era ministru al Transporturilor o ordonanţă de urgenţă a Guvernului prin care familia sa scăpa de returnarea unei datorii de circa 200.000 de dolari plus dobânzi către Banca Agricolă, obţinută în mod preferenţial pe când era parlamentar. Între 1994 şi 2001, când a deţinut diferite funcţii publice, omul politic Traian Băsescu şi familia sa au obţinut echivalentul a peste un milion de dolari din fondurile destinate României prin programul PHARE-UE pentru firmele lor.

Articolul intreg in Jurnalul National - http://www.jurnalul.ro/stire-special/basescu-si-a-sters-datoriile-la-banci-119573.html

4. Scandalul "tiganca imputita"

Traian Băsescu, aflat la cumpărături împreună cu soţia sa, într-un centru comercial din Bucureşti, agasat de o serie de întrebări, a deposedat-o pe jurnalista postului de televiziune Antena 1, Andreea Pană, de telefonul mobil, proprietate personală; ulterior telefonul a fost restituit. În timpul acestui incident, preşedintele României a folosit mai multe cuvinte injurioase şi discriminatorii la adresa reporterului Antena 1. Incidentul a fost larg mediatizat şi au existat reacţii de dezaprobare din partea mass-media şi a societăţii civile. Traian Băsescu şi-a cerut scuze printr-un purtător de cuvânt.

Sursa http://ro.wikipedia.org

0 comentarii:

PROPUNERE DE SUSPENDARE din funcţie a Preşedintelui României, Traian BĂSESCU - 2007-02-12

PROPUNERE DE SUSPENDARE din funcţie a Preşedintelui României, Traian BĂSESCU - 2007-02-12

Stimate Domnule Preşedinte al Senatului,

Nicolae VĂCĂROIU,

Stimate Domnule Preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Bogdan OLTEANU,

Subsemnaţii deputaţi şi senatori menţionaţi în Anexă, cu semnăturile lor personale, în baza prevederilor art. 95 din Constituţie formulează următoarea

PROPUNERE DE SUSPENDARE

din funcţie a Preşedintelui României, Traian BĂSESCU

Introducere

Democraţia şi statul de drept se află într-o mare primejdie în România. Cele trei puteri fundamentale ale statului – legislativă, executivă şi judecătorească – sunt ameninţate de riscul unui blocaj instituţional, înregistrând disfuncţiuni grave în activitatea lor. Societatea românească este bulversată de atmosfera de ostilitate aproape generală care s-a creat între autorităţile publice, de permanentele conflicte, scenarii, scandaluri care agresează cetăţeanul român.

După doi ani de exercitare a mandatului de Preşedinte al României, domnul Traian Băsescu demonstrează că nu se poate încadra în parametrii constituţionali ai funcţiei de şef de stat. În aceşti doi ani, am asistat, de la cel ce a jurat să respecte Constituţia, la repetate încălcări ale prerogativelor sale, ale rolului Preşedintelui de mediator între puterile statului în vederea asigurării bunei funcţionări a autorităţilor publice, la abuzuri şi încălcări grave ale Constituţiei, la acte de sfidare şi denigrare a instituţiilor fundamentale ale statului.

Convinşi că prin această conduită Preşedintele pune în primejdie buna funcţionare a statului, ne vedem nevoiţi să solicităm Parlamentului, în conformitate cu prevederile art. 95 din Constituţie, suspendarea din funcţia de Preşedinte al României a domnului Traian Băsescu.

Menţionăm că potrivit prevederilor textului constituţional invocat „în cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale”.

1. Preşedintele Traian Băsescu şi-a început mandatul său prin manifestarea repetată a unor tendinţe clare de conducere autoritară, cu depăşirea gravă a limitelor constituţionale, comportament incompatibil cu rolul unui şef al unui stat de drept, bazat pe principiile democraţiei pluraliste, cu spiritul şi principiile Constituţiei României, în primul rând, cu prevederile art. 80 din Legea fundamentală.

Menţionăm, de la început, că motivele care ne-au determinat să iniţiem acest demers constituţional sunt fapte concrete grave de încălcare a Constituţiei, care au perturbat bunul mers al activităţii autorităţilor publice fundamentale ale statului, Parlamentului, a Guvernului, a justiţiei, a altor instituţii publice, au discreditat autoritatea acestora, au afectat prestigiul internaţional al ţării.

Rolul esenţial al Preşedintelui României este acela de a veghea la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice şi de a exercita, în acest scop, funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.

Preşedintele Traian Băsescu a demonstrat, însă, prin întreaga sa activitate, prin acţiunile sale concrete desfăşurate în timpul celor doi ani de exercitare a mandatului, că are o viziune particulară şi discreţionară asupra înaltei funcţii ce i s-a încredinţat, că interpretează greşit prevederile Constituţiei şi ale legilor ţării, aplicându-le după bunul său plac, refuzând, pur şi simplu, să se poziţioneze în cadrul principiilor de funcţionare a statului de drept.

2. Frecventele declaraţii ale domnului Traian Băsescu nu fac decât să probeze numeroasele fapte concrete de încălcare a Constituţiei şi o conduită publică, manifestată cu intenţie, în afara cadrului constituţional.

Dacă textul constituţional menţionat îl obligă să vegheze la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice şi să exercite funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate, atunci şeful statului trebuie să asigure, în primul rând, cadrul de manifestare a statului de drept, separaţia şi echilibrul puterilor în stat. Domnul Traian Băsescu a provocat constant crize în raporturile dintre şeful statului şi principalele autorităţi publice, le-a încălcat şi nesocotit competenţele, le-a denigrat activitatea, discreditându-le autoritatea şi credibilitatea, a întreţinut în permanenţă o atmosferă de instabilitate şi conflict.

Mai grav este că, în afara acestei atitudini distructive la adresa principalelor autorităţi publice, cu efecte negative în funcţionarea acestora, în funcţionarea statului, Preşedintele Traian Băsescu a desfăşurat o adevărată campanie de aţâţare a societăţii civile împotriva autorităţilor publice, în loc să fie un mediator între segmentele societăţii civile şi autorităţi.

De asemenea, declaraţiile defăimătoare şi calificativele, de multe ori jignitoare, la adresa unor instituţii sau oameni, care duc la producerea unor consecinţe asupra acestora, influenţarea unor decizii ori a opiniei publice împotriva unor instituţii, nu numai că sunt inadecvate şi inacceptabile pentru un şef de stat, într-un sistem constituţional democratic, dar constituie şi încălcări grave ale Constituţiei, în sensul alin. (1) al art. 95 din Constituţie.

3. Declaraţiile domnului Traian Băsescu, care denotă un comportament neconstituţional, nu intră în sfera imunităţii de opinie, reglementată de art. 84 alin. (2), coroborat cu art. 72 alin. (1) din Constituţie.

Astfel, pe de o parte, aceste declaraţii nu reprezintă opinii politice exprimate în exercitarea mandatului, iar pe de altă parte, procedura suspendării, prevăzută de art. 95 din Constituţie nu presupune angajarea unei răspunderi juridice.

De vreme ce, Preşedintele României jură să respecte Constituţia este de la sine înţeles că respectarea Constituţiei trebuie realizată de către Preşedinte şi prin opiniile politice exprimate.

De aici, rezultă, odată în plus, că Preşedintele României nu se poate prevala de imunitatea de opinie şi de dreptul fundamental reglementat de art. 30 din Constituţie, atunci când promovează, prin comportamentul său politic o stare de neconstituţionalitate.

Este de observat că art. 84 alin. (2) precizează că prevederile art. 72 alin. (1) „se aplică în mod corespunzător”, ceea ce înseamnă că se aplică ţinându-se seama de specificul funcţiei de parlamentar şi, respectiv, de specificul funcţiei de Preşedinte al României. În timp ce parlamentarii exprimă opinii în nume personal, care nu reprezintă poziţia Camerei din care fac parte, Preşedintele României, care este o autoritate publică, exprimă opinii în numele autorităţii.

4. În ceea ce priveşte definirea noţiunii de „fapte grave” considerăm că acestea se referă la „acte sau acţiuni concrete” ale Preşedintelui României, adică la faptele juridice sau de ordin politic, precum şi orice fapte direct materiale, cum ar fi: intervenţii pentru a influenţa anumite măsuri în plan economic sau administrativ, blocarea circuitului unui document, ascunderea unui document, acordarea unei audienţe, participarea fără drept la o şedinţă de Guvern, etc., prin care se încalcă principii sau prevederi constituţionale.

În lumina celor precizate mai sus, în „sfera faptelor grave”, sub modalitatea „acţiunilor concrete”, vor intra şi „opiniile politice” prin care se justifică o exercitare a mandatului contrar Constituţiei, declaraţii şi atacuri, dincolo de litera Constituţiei, la adresa altor autorităţi publice sau la adresa legilor.

5. Pentru aprecierea gravităţii faptelor imputate Preşedintelui, a încălcărilor Constituţiei pe care le vom prezenta, considerăm că aceasta derivă, în primul rând, chiar din calitatea specială a autorului lor, din importanţa şi autoritatea funcţiei sale. „Întâiului Stătător al Ţării”, nu i se poate admite nici o abatere de la lege. În cazul său nu poţi aprecia că încălcarea Constituţiei nu a prezentat un pericol. Şeful statului trebuie să fie un model, întrucât greşelile lui pot constitui exemple negative de urmat.

Pe de altă parte, în cazul fiecăreia dintre faptele prezentate se poate demonstra că acestea au avut consecinţe grave: afectarea credibilităţii unor instituţii de stat sau a unor demnitari publici; crearea unor stări de tensiune între instituţiile statului şi în cadrul acestora; blocaje instituţionale, scăderea eficienţei şi randamentului activităţii unor instituţii; pierderea încrederii cetăţeanului în autorităţi; îndepărtarea de problemele reale ale ţării şi ale cetăţenilor; conturarea unei imagini externe negative a autorităţilor statului şi a statului român în ansamblul său.

Ceea ce conferă, însă, o gravitate deosebită atitudinii şi acţiunii prezidenţiale a domnului Traian Băsescu este repetarea faptelor sale abuzive, neconstituţionala sa conduită permanentă care demonstrează o atitudine iremediabilă, o stare funciară a omului Traian Băsescu.

T A B L O U L

celor mai grave fapte săvârşite de Preşedintele Traian Băsescu prin care a încălcat prevederile Constituţiei şi care justifică demararea procedurilor constituţionale pentru suspendarea sa din funcţie.

CAPITOLUL I - Încălcarea principiilor statului de drept, a principiului democraţiei şi pluralismului politic, nesocotirea rolului Parlamentului, ca organ reprezentativ suprem al poporului român, şi încălcarea dispoziţiilor Constituţiei care reglementează raporturile Preşedintelui României cu Parlamentul.

În raport cu titlul prezentului capitol, domnul Traian Băsescu, în calitate de Preşedinte al României, a săvârşit următoarele fapte grave prin care a încălcat în mod repetat Constituţia României.

1.                 Încălcarea articolelor 1 alin. (3), art. 8, art. 80 alin. (2), art. 82 alin. (2) şi art. 84 alin. (1) din Constituţie.

Potrivit prevederilor constituţionale evocate, pluralismul politic este o condiţie şi o garanţie a democraţiei constituţionale, reprezentând o valoarea supremă. Partidele politice contribuie la definirea şi exprimarea voinţei politice a cetăţenilor, respectând suveranitatea naţională, integritatea teritorială, ordinea de drept şi principiile democraţiei.

Preşedintele României a nesocotit sau a sfidat în cei doi ani de mandat, acest principiu, încălcând dispoziţiile constituţionale care-i cereau neutralitate şi echidistanţă faţă de partidele politice, ca expresie firească a rolului Preşedintelui de mediator, consacrat de Constituţie.

În perioada celor doi ani de mandat, Preşedintele României a refuzat sau a neglijat să organizeze consultări cu partidele politice atunci când au existat momente tensionate sau chiar de criză care impuneau acţiuni de mediere, de consultare cu partidele parlamentare şi de conjugare a eforturilor pentru realizarea unor obiective naţionale.

După numeroase critici şi proteste venite şi din partea opoziţiei, dar şi a mass-media, Traian Băsescu a organizat, în pripă, două consultări cu partidele parlamentare care au fost pur formale, pe teme neimportante şi fără finalitate.

În această perioadă, Preşedintele României, domnul Traian Băsescu a manifestat dispreţ şi aroganţă faţă de partidele politice, indiferent că acestea erau din opoziţie sau de la putere, cu excepţia propriului său partid, Partidul Democrat, pe care-l protejează, susţine şi conduce în mod vizibil. Faptul că Domnul Traian Băsescu acţionează pe scena politică a ţării ca preşedintele de facto al PD, este recunoscut şi criticat public nu numai de către partidele de opoziţie sau de reprezentanţii societăţii civile, ci chiar şi de aliatul P.D.-ului, respectiv PNL, cu care formează Alianţa de la guvernare.

Tratamentul neconstituţional aplicat partidelor din opoziţie, în sensul denigrării şi etichetării constante, atât a partidelor ca entităţi politice, cât şi a liderilor acestora, a fost extins, încă din februarie 2005, şi la PNL, aflat la guvernare.

Încă din primăvara anului 2005, Preşedintele României a săvârşit fapte grave demarând acţiuni şi exprimând opinii publice care urmăreau realizarea fuziunii dintre Partidul Naţional Liberal şi Partidul Democrat sub pretextul aşezării vieţii politice româneşti. Această solicitare, precum şi acţiunile întreprinse constituie o încălcare flagrantă a Constituţiei din partea Preşedintelui României, având în vedere rolul său de mediator neutru şi imparţial.

După refuzul PNL-ului de a accepta fuziunea cu PD, Preşedintele României a atacat constant Partidul Naţional Liberal şi pe preşedintele acestuia, care este şi Primul-ministru al Guvernului României, provocând crizele şi blocajele cunoscute în viaţa publică şi în guvernarea ţării.

Preşedintele Traian Băsescu, a acţionat în mod direct pentru atragerea Partidului Conservator la guvernare, dar, ulterior, la scurt timp, a catalogat acest partid ca fiind unul imoral, considerând-ul “soluţia imorală a guvernării”, iar, în final, după retragerea acestuia de la guvernare, i-a adus acuzaţii grave, de apartenenţă la grupuri de interese.

De un tratament constant negativ, susţinut de acuze şi etichete grave în cei doi ani de mandat, au avut parte partidele de opoziţie, respectiv PSD şi PRM.

În acest sens, Partidul Social Democrat a fost atacat, în mod repetat, de Preşedintele României în funcţiune, atât în ceea ce priveşte acţiunile întreprinse, cât şi prin organele, structurile sau liderii politici, pe care i-a denigrat, calomniat şi jignit în mod public.

Astfel PSD-ul a fost acuzat nedemn şi incorect de blocajele din Parlament, de steguleţele primite de România din partea Uniunii Europene, de nereuşitele actului de guvernare sau de imposibilitatea adoptării unor proiecte de legi în Parlament etc.; ca să nu mai vorbim de atacurile incalificabile ale Preşedintelui Traian Băsescu la adresa liderilor PSD, începând cu preşedintele partidului, etichetări făcute, nu de către un competitor politic, ci de către Preşedintele României în funcţiune.

De acelaşi tratament sau poate chiar mai aspru s-a bucurat şi Partidul România Mare şi liderii acestuia. În acest sens, cu diverse ocazii, Preşedintele României a catalogat Partidul România Mare ca fiind un partid ataşat valorilor perioadei trecute şi că este un puternic susţinător al fostei securităţi.

Toate aceste fapte, acţiuni sau opinii exprimate de Preşedintele României în relaţia cu partidele politice sau cu liderii acestora, evocate în mod succint, au semnificaţia unor fapte grave în sensul alin. (1) al art. 95 din Constituţie, fapte care demonstrează partizanatul politic promovat de Preşedinte şi abandonarea rolului său de mediator neutru şi imparţial.

2. Încălcarea prevederilor art. 103 alin. (1) din Constituţie.

Preşedintele Traian Băsescu şi-a început mandatul prezidenţial cu o încălcare gravă a prevederilor art. 103 din Constituţie, potrivit cărora „(1)Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament”.

Domnul Traian Băsescu a făcut însă, nominalizarea publică a domnului Călin Popescu Tăriceanu drept candidat pentru funcţia de Prim-ministru, înainte de a iniţia consultările obligatorii cu partidele parlamentare.

Este evident că, potrivit textului constituţional menţionat, Preşedintele avea obligaţia să consulte partidele reprezentate în Parlament anterior desemnării candidatului la funcţia de Prim-ministru şi anunţării sale publice. Procedând diametral opus, Preşedintele a greşit, în primul rând, pentru că a dus în derizoriu instituţia constituţională, a consultării partidelor politice reprezentate în Parlament, încălcând astfel grav Constituţia, implicit voinţa politică a cetăţenilor României exprimată la alegerile parlamentare din noiembrie 2004.

În al doilea rând, Preşedintele a greşit în mod grav întrucât s-a implicat activ, substituindu-se candidatului la funcţia de Prim-ministru şi partidelor parlamentare prin manevre de culise, în constituirea coaliţiei de guvernământ formată din Alianţa D.A, UDMR şi PC, pe care ulterior a torpilat-o determinând Partidul Conservator să se retragă de la Guvernare. În felul acesta Preşedintele a deturnat voinţa electoratului exprimată prin votul din luna noiembrie 2004, lucru pe care l-a recunoscut şi Domnia sa, în interviul televizat la emisiunea „Pro Vest” din 4 februarie 2007.

Gravitatea faptelor Preşedintelui poate fi analizată sub două aspecte:

a) Potrivit prevederilor art. 2 din Constituţie suveranitatea naţională aparţine poporului român care o exercită prin organele sale reprezentative constituite prin alegeri libere. Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu. Or, Preşedintele României proaspăt ales, a confiscat suveranitatea poporului şi a schimbat voinţa acestuia exprimată prin sufragiul universal din noiembrie 2004. La acele alegeri PSD a obţinut pe listele electorale cu care s-a prezentat în alegeri 36,61 % voturi la Camera Deputaţilor şi 37,13 % voturi la Senat. În raport cu acest scor electoral Preşedintele era obligat să înceapă consultările cu PSD.

b) Sub un alt aspect, domnul Traian Băsescu a creat prin manevrele sale politicianiste un precedent periculos care va încuraja orice alt Preşedinte să interpreteze cum doreşte Constituţia şi rezultatul alegerilor şi să formeze Guvernul după placul său şi nu după voinţa poporului.

3. Încălcarea principiului autonomiei parlamentare şi a prevederilor art. 64 din Constituţie.

Potrivit textului şi principiului evocat, organizarea şi funcţionarea fiecărei Camere se stabilesc prin regulament propriu, iar fiecare Cameră îşi alege preşedintele pe întreaga durată a mandatului acesteia.

Sfidând Constituţia ţării, precum şi instituţia Parlamentului, la puţine zile după instalarea Guvernului Tăriceanu, domnul Traian Băsescu a solicitat majorităţii parlamentare, create de el, revocarea preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului.

Domnia sa nu s-a limitat doar la exprimarea unor opinii politice în acest sens, dar a şi solicitat grupurilor parlamentare ale coaliţiei majoritare să modifice regulamentele celor două Camere şi să introducă prevederi privind posibilitatea revocării preşedinţilor, dincolo de litera şi spiritul Constituţiei.

Această acţiune solicitată de Preşedintele României a fost urmată de membrii coaliţiei majoritare, prin promovarea modificărilor indicate de Preşedinte la Regulament, iar opoziţia formulată de unul dintre partidele arcului guvernamental, respectiv Partidul Conservator, a atras acuze grave din partea Preşedintelui concretizate în ameninţarea cu excluderea din coaliţia guvernamentală.

Demersurile Preşedintelui României nu s-au oprit la nivelul unor păreri sau opinii politice singulare, chiar şi critice, la adresa Parlamentului sau a preşedinţilor Camerelor, ci s-au materializat într-un complex de acţiuni, îndemnuri, soluţii, diligenţe şi chiar ameninţări pentru realizarea revocării. Prin aceste demersuri în care s-a implicat direct, efectiv şi public, Preşedintele României a determinat practic, blocarea Parlamentului timp de două sesiuni parlamentare, din februarie până în noiembrie 2005, cu dezbateri sterile, în afara cadrului regulamentar şi cu adoptarea unor soluţii neconstituţionale, într-o atmosferă de totală adversitate.

În afara acestui aspect, care demonstrează gravele urmări ale acţiunii Preşedintelui, trebuie subliniat şi faptul că atmosfera de tensiune, neîncredere şi adversitate, şi-a pus amprenta nu numai asupra modului în care s-a derulat activitatea Parlamentului, în primele două sesiuni, dar şi asupra raporturilor acestuia cu Executivul.

Implicarea Preşedintelui României nu poate fi considerată ca fiind o simplă exprimare de opinii politice, întrucât însăşi Curtea Constituţională, în considerentele Deciziei nr. 53 din 28 ianuarie 2005, precizează următoarele: “părerile sau propunerile privind modul cum acţionează ori ar trebui să acţioneze o anumită autoritate publică sau structurile acesteia, chiar critice fiind, nu declanşează blocaje instituţionale, dacă nu sunt urmate de acţiuni sau inacţiuni de natură să împiedice îndeplinirea atribuţiilor constituţionale ale acestor autorităţi”.

Soluţiile lansate de Preşedintele României de schimbare a preşedinţilor celor două Camere prin voinţa exclusivă a majorităţii, materializată în regulamentele adoptate de Senat prin Hotărârea Nr. 28 din 24.10.2005 şi Camera Deputaţilor prin Hotărârea Nr. 34 din 25.10.2005, au fost infirmate de Curtea Constituţională prin Deciziile nr. 601 şi 602 din 14.11.2005, care le-a declarat neconstituţionale.

Decizia de neconstituţionalitate vizează nu numai textele regulamentelor în materialitatea lor, dar îi plasează şi pe iniţiatori şi susţinătorii acestor teze, respectiv Preşedintele României şi majoritatea parlamentară, în afara textelor constituţionale.

4.     Încălcarea prevederilor art. 89 din Constituţie.

Preşedintele Traian Băsescu a încălcat grav prevederile art. 89 din Constituţie cu privire la dizolvarea Parlamentului şi la rolul Preşedinţilor Camerelor şi al liderilor grupurilor parlamentare.

Faptele Preşedintelui României constând în solicitarea, încă din primăvara anului 2005, Primului-ministru să-şi depună demisia, precum şi în numeroase acţiuni politice pentru a determina demisia Guvernului (întâlniri cu liderii politici ai Alianţei D.A., presiuni publice asupra Primului-ministru, presiuni publice asupra PNL, ca principal partid al Alianţei D.A. care şi-a asumat formarea Guvernului etc.) care să conducă la dizolvarea Parlamentului şi la alegeri anticipate, sunt contrare Constituţiei, întrucât prin acestea el dorea să creeze o criză guvernamentală şi să inducă nevoia alegerilor anticipate, deşi nu exista o criză parlamentară.

În realitate, dizolvarea Parlamentului de către Preşedintele României este posibilă numai în caz de criză politică profundă, după ce s-au epuizat cele 60 de zile de la demisia Guvernului şi după ce, în acest interval, au fost respinse două solicitări de învestitură.

Aşadar, deşi nu exista o criză guvernamentală, Preşedintele îi solicita în mod neconstituţional Primului-ministru să demisioneze, şi printr-un scenariu politicianist prefigura respingerea a două încercări de învestire a unor guverne, pe cale de consecinţă, declanşarea alegerilor anticipate.

Netemeinicia şi inoportunitatea demersurilor lui Traian Băsescu implicit caracterul neconstituţional al acestor fapte politice rezultă şi din aceea că, în fapt, pe parcursul anilor 2005 şi 2006, Guvernul Tăriceanu s-a bucurat de susţinere parlamentară, reuşind să promoveze majoritatea actelor normative propuse.

Pe de altă parte, sarcinile care stăteau în faţa ţării la începutul mandatului noii puteri instalate în România impuneau stabilitate politică şi multă concentrare şi concertare a tuturor forţelor politice pentru finalizarea obiectivelor euroatlantice, în general, ale integrării în UE, în special.

Poziţia Preşedintelui Traian Băsescu, materializată în fapte, acţiuni şi opinii care urmăreau crearea crizelor guvernamentale şi parlamentare şi declanşarea alegerilor anticipate, este contrară rolului constructiv, de sfătuitor şi moderator dat de Constituţie Preşedintelui României.

În realitate, domnul Traian Băsescu urmărea crearea unui moment prielnic electoral pentru partidul al cărui preşedinte a fost şi pe care îl susţine deschis în continuare. De altfel, acţiunile şi intervenţiile sale publice, au dat dovadă de partizanat politic constant în favoarea Partidului Democrat, fapt ce l-a determinat pe însuşi Primul-ministru să-l acuze public că se comportă ca şi cum ar fi preşedintele acestuia.

5.     Încălcarea prevederilor art. 2 alin. (1) şi ale art. 61 din Constitutie.

Articolul 2 alin. (1) din Constituţie statuează că suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, iar art. 61, alin. (1) stabileşte că Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării.

De altfel, în mod elocvent Constituţia aşează Parlamentul – ca ordine a prezentării – pe primul loc în Titlul III destinat autorităţilor publice.

Dintre toate faptele sale grave ne vom referi la acest punct doar la două:

- Într-o declaraţie publică Parlamentul este definit ca „o şandrama intrată în moarte clinică”;

- Recent, la şedinţa de bilanţ a activităţii D.N.A.-ului din 6 februarie a.c., Preşedintele Traian Băsescu a afirmat că:

„Nu mai departe zilele trecute, era în dezbatere o lege prin care nu ştiu ce scutiri se acordau fabricilor de bere autohtone. Sigur, legea se află la promulgare – cu certitudine o voi trimite înapoi; dar iată cum se manifestă împletirea între infractori, oameni politici care nu fac nimic altceva decât să facă legi pentru infractori, şi nu pentru interesul public”.

Această formulare generalizantă a Preşedintelui României este o jignire inadmisibilă adusă Parlamentului în ansamblul său şi poate aduce mari prejudicii instituţionale, inclusiv Preşedinţiei. De la 1 ianuarie 2005 şi până în prezent au fost adoptate de Parlament 966 proiecte de lege, din care 29 au făcut obiectul reexaminării, la cererea preşedintelui României. Toate au fost în final promulgate. De aici, rezultă implicit, că Preşedintele României s-a autoinclus, bănuim involuntar, în grupul celor care fac „legi pentru infractori”.

Pe de altă parte, a spune că Parlamentul nu face nimic altceva „decât legi pentru infractori” anulează în mod nedrept un mare efort făcut de Parlament în ultimii ani când au fost adoptate şi promulgate mii de legi, pentru ca legislaţia României să fie concordantă cu cea a Uniunii Europene. România nu ar fi fost acceptată în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, dacă Parlamentul împreună cu ceilalţi factori responsabili, inclusiv Preşedinţia, nu şi-ar fi făcut datoria.

6.     Încălcarea prevederilor art. 65 alin. (2) lit. h) din Constituţie.

Preşedintele Traian Băsescu a încălcat prevederile art. 65 alin. (2) lit. h) din Constituţie cu privire la numirea de către Parlament a directorilor serviciilor de informaţii şi exercitarea controlului asupra activităţii acestora de către Parlament, precum şi a principiului separaţiei puterilor prevăzut de art. 1 alin. (4) din Constituţie.

În vara anului 2006, în mod abuziv, Preşedintele Traian Băsescu a solicitat public şi a întreprins acţiuni concrete prin care a obligat directorii serviciilor de informaţii să-şi prezinte demisia. De precizat că la acea dată şi-a înaintat demisia Preşedintelui şi şeful unui departament din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, deşi acesta avea raporturi ierarhice exclusive cu ministrul şi eventual Primul-ministru.

Preşedintele României a încălcat atât prevederile Constituţiei, cât şi dispoziţiile legilor de organizare şi funcţionare a acestora, întrucât directorii serviciilor de informaţii se găsesc într-o relaţie directă cu Parlamentul care îi numeşte în şedinţă comună, şi pe cale de consecinţă, este singurul care poate primi şi aproba demisiile înaintate, potrivit principiului simetriei actelor juridice.

La acea dată, Preşedintele României nu numai că a întreprins acţiuni prin care a determinat şefii serviciilor de informaţii să demisioneze, dar le-a şi aprobat demisiile, prin rezoluţiile puse pe cererile formulate, pe care le-a trimis astfel Parlamentului pentru „a lua act” de hotărârile sale. Apoi, în mod nelegal şi neconstituţional a numit directori interimari la conducerea acestora, deşi legea nu prevedea acest lucru şi a ameninţat Parlamentul că nu va propune alţi directori până când acesta nu va aproba „pachetul legislativ” privind serviciile de informaţii şi siguranţa naţională, elaborat de Preşedinţie.

În legătură cu această criză, fără precedent, privind conducerea serviciilor de informaţii, Preşedintele nu s-a limitat în a exprima public opinii ci, dimpotrivă, a comis fapte şi a întreprins acţiuni care sunt contrare prevederilor constituţionale.

7.     Încălcarea prevederilor art. 74 din Constituţie.

Potrivit textului constituţional prevăzut mai sus, iniţiativa legislativă aparţine Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Aşadar, Preşedintele României nu are un asemenea drept.

Preşedintele Traian Băsescu a nesocotit prevederile art. 74 arogându-şi de la sine dreptul la iniţiativă legislativă, mai mult implicând în această procedură subiecte de drept lipsite şi ele de dreptul la iniţiativă legislativă, respectiv Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, serviciile de informaţii, încercând a-şi atrage colaborarea Comisiilor de apărare din Parlament. În acest sens, Preşedintele, erijându-se în iniţiator legislativ, a promovat un pachet de legi referitor la serviciile de informaţii ale statului şi la siguranţa naţională în general, punând Guvernul în faţa unui fapt împlinit şi solicitându-i Primului-ministru să trimită iniţiativa legislativă sub acea formă Parlamentului.

În plus, neţinând cont de principiul transparenţei activităţii de legiferare, Preşedintele a luat măsura secretizării „pachetului”, fără a fi şi aici competent.

În faţa refuzului Guvernului de a promova iniţiativa legislativă, Preşedintele României a apelat la Comisiile parlamentare de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, încercând promovarea directă în Parlament şi declanşând un adevărat război mediatic cu Guvernul pe această temă.

Iniţiativa legislativă în acest domeniu specific a fost preluată de Guvern, potrivit art. 74 alin. (1) din Constituţie, care a solicitat apoi în mod legal avizul C.S.A.T., dar în mod absolut nejustificat a fost respinsă de Preşedinte şi CSAT. Faptele Preşedintelui , respectiv întregul său comportament şi toate acţiunile întreprinse, de la elaborarea legii de către sau cu sprijinul serviciilor de informaţii şi CSAT, trimiterea la Guvern şi la comisiile parlamentare de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, solicitările de restituire, refuzul avizului legal şi obligatoriu al CSAT, discuţiile cu unii lideri politici ai partidelor parlamentare sunt deosebit de grave pentru că ele urmăreau nu numai asumarea abuzivă a dreptului la iniţiativă legislativă consacrat de Constituţie doar Guvernului, senatorilor, deputaţilor şi cetăţenilor, dar în fapt şi realizarea unei reglementări a sistemului de siguranţă naţională şi a serviciilor de informaţii, după propria-i concepţie pentru a-şi asigura controlul asupra acestora.

8. Încălcarea prevederilor art. 90, coroborat cu art. 150 alin. (1) şi art 151 alin. (3) din Constituţie.

Preşedintele Traian Băsescu a nesocotit prevederile art. 90 din Constituţie, atunci când a încercat în mai multe rânduri să organizeze un referendum pentru aprobarea unui „Parlament unicameral”.

Potrivit textului constituţional menţionat, Preşedintele, “după consultarea Parlamentului” poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa „cu privire la probleme de interes naţional”, dar modul de organizare şi desfăşurare a referendumului nu mai este un atribut al Preşedintelui, ci al Parlamentului, potrivit art. 73 alin. (3) lit. d) din Constituţie. Ca atare, Parlamentul - singura autoritate legiuitoare - are dreptul de a adopta, prin lege organică, normele şi procedurile ce ţin de referendum, ca modalitate de consultare directă a voinţei cetăţenilor.

În textele Constituţiei referendumul este reglementat în următoarele situaţii: consultarea poporului cu privire la probleme de interes naţional art. 90; demiterea Preşedintelui ca urmare a suspendării art. 95 alin. (3) şi respectiv pentru aprobarea revizuirii Constituţiei, art. 151 alin. (3).

În sistemul nostru de drept nu este admis referendumul pe teme constituţionale, întrucât procesul de revizuire a Constituţiei se finalizează printr-un referendum. Ideea unui referendum prealabil şi a unui referendum final de aprobare (cu rezultate posibil contrare) ar fi absurdă.

Contrar acestor exigenţe constituţionale, Preşedintele a săvârşit fapte şi a exprimat opinii în sensul că va organiza referendum pentru diferite teme, cu ocolirea Parlamentului, inclusiv pentru modificarea Constituţiei şi desfiinţarea Parlamentului bicameral. Comportamentul abuziv, dictatorial faţă de Parlament şi parlamentari este demonstrat şi de ultimele declaraţii publice făcute de către Preşedintele României, respectiv că “modificarea de către Parlament a Legii privind referendumul, echivalează cu o lovitură de stat”. Toate acestea sunt de o gravitate deosebită şi contravin prevederilor potrivit cărora Parlamentul este organul suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării, şi demonstrează faptul că Preşedintele României doreşte să preia atribuţii constituţionale ale Guvernului şi ale Parlamentului.

CAPITOLUL II - Încălcarea textelor constituţionale referitoare la rolul Preşedintelui în raporturile sale cu Guvernul şi celelalte organe ale administraţiei publice, în special ale art. 102 alin. (1) şi (2), art. 107 alin.(1), şi ale art. 86 – 87, art. 116 alin. (2), coroborat cu art. 117 alin. (3) şi art. 119 din Constituţie.

În raport cu titlul prezentului capitol, domnul Traian Băsescu, în calitate de Preşedinte al României, a săvârşit următoarele fapte grave prin care a încălcat în mod repetat Constituţia României.

1. Încălcarea prevederilor art. 102 alin. (1) şi 107 alin. (1) din Constituţie.

Potrivit prevederilor art. 102 alin. (1) din Constituţie, Guvernul este cel care, potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice. Textul art. 107 alin. (1) precizează fără echivoc: ,,Primul-ministru conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia, respectând atribuţiile ce le revin”.

Preşedintele Traian Băsescu, în mod repetat, a încercat şi de multe ori a reuşit să se aşeze deasupra Guvernului, să se substituie acestuia, subordonându-şi direct ministere şi miniştri sau înfiinţând, la Cotroceni, „organisme ad-hoc”, paralele cu organele administrative legale şi constituţionale.

În primul rând, este de reţinut că în toate acţiunile sale politice, Preşedintele nu s-a prea referit la Programul de guvernare, ci la Programul Alianţei D.A. din campania electorală, ca şi cum ţara se află într-o perpetuă campanie electorală.

Traian Băsescu a prezentat cu privire la multe probleme şi momente esenţiale ale guvernării propriul său program, inclusiv cu privire la integrare şi la perioada post-integrare ca şi cum ar avea un plan propriu de dezvoltare a ţării.

Încă de la instalarea sa ca preşedinte, Traian Băsescu şi-a dezvăluit intenţia de a-şi subordona Guvernul şi celelalte instituţii ale statului cu care îşi propune să lucreze împreună, „cot la cot” cum s-a exprimat şi cărora le-a dat un termen de 6 luni pentru a-şi proba eficienţa, faptă prin ea însăşi abuzivă şi neconstituţională.

Guvernul şi Primul-ministru au fost considerate simple unelte ascultătoare ale sale fiind apreciate, după caz, când cele mai performante din istoria postrevoluţionară, când mediocre. La primele semne de independenţă şi autoritate, Primul-ministru a devenit prima ţintă a atacurilor sale, despre care a ajuns să afirme că îi pare rău pentru desemnarea sa în această funcţie şi că „îşi cere scuze poporului român” pentru această greşeală (printre altele a făcut o astfel de afirmaţie în aprilie 2006 la o emisiune specială a realizatorului Marius Tucă), iar în final, în februarie 2007 să spună despre Primul-ministru că este un mare mincinos, un om care minte tot timpul.

Nu vom insista asupra suitei de aprecieri jignitoare, denigratoare, tendenţioase asupra Guvernului şi a premierului pentru că acestea sunt aproape zilnice, dar trebuie subliniat că toate acestea au dus la pierderea credibilităţii interne, a încrederii cetăţenilor şi a investitorilor, la descurajarea membrilor Guvernului, la timorarea celor care nu aparţin PD, la compromiterea imaginii externe a României.

2. Încălcarea prevederilor art. 102 alin. (1), coroborate cu prevederile art.116 alin. (2) şi art. 117 alin. (3), prin raportare şi la prevederile art. 119 din Constituţie.

Preşedintele Traian Băsescu a mers atât de departe în comportamentul său contrar Constituţiei încât „a înfiinţat”, la Cotroceni, „organisme ad-hoc”, paralele cu organele administrative legale şi constituţionale, ne referim la diferitele comisii pe probleme, dar şi la mult mediatizata „Celulă de criză”.

Unul din aceste organisme, Comunitatea Naţională de Informaţii a fost înfiinţată prin hotărâri ale C.S.A.T., sub conducerea directă a Preşedintelui României, care „îndeplineşte funcţia de Preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării” (art. 92 alin. (1) din Constituţie).

Aceste fapte ale Domnului Traian Băsescu în exercitarea mandatului de Preşedinte al României, contravin principiului constituţional consacrat de art. 102 alin. (2) după care „Guvernul .....exercită conducerea generală a administraţiei publice”, precum şi prevederile constituţionale referitoare la înfiinţarea şi organizarea autorităţilor administrative centrale de specialitate (art. 116 şi 117), respectiv prevederilor Constituţiei cu privire la rolul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (art. 119).

De vreme ce în Constituţie se admite înfiinţarea altor organe centrale de specialitate, decât ministerele (comisii, agenţii, departamente, inspectorate, servicii etc.) ori în subordinea Guvernului sau a ministerelor, ori ca structuri autonome (art. 116 alin. (2)), dar prin lege organică (art. 117 alin. (3)) este de la sine înţeles că asemenea organisme nu se pot înfiinţa pe lângă sau în subordinea Preşedintelui României şi încă prin simple comunicate de presă.

De asemenea, din coroborarea art. 117 alin. (2) şi (3) cu art. 119 din Constituţie rezultă că asemenea organisme nu se pot înfiinţa prin hotărâre a CSAT, ci numai printr-o lege organică de modificare şi completare a Legii de organizare a CSAT, prevăzută de art. 73 alin. (3) lit. e) din Constituţie.

Totodată, faptele Preşedintelui Traian Băsescu de a determina adoptarea hotărârilor CSAT de înfiinţare a CNI, contravin flagrant şi prevederilor art. 65 alin. (2) lit. h) din Constituţie.

3. Încălcarea prevederilor art. 86 din Constituţie.

Potrivit dispoziţiilor constituţionale explicite evocate, Preşedintele României poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită ceea ce subliniază, fără echivoc, natura relaţiilor Preşedintelui cu Guvernul şi cu membrii acestuia. Cu toate acestea, domnul Traian Băsescu, nu numai că nu s-a consultat cu Guvernul în probleme de o deosebită importanţă pentru ţară, acţionând intempestiv în foarte multe din iniţiativele sale dar a şi acţionat pentru timorarea şi insultarea Primului-ministru şi a altor membri ai Cabinetului, excluzând de la acest tratament pe colegii săi de partid. Preşedintele nu a consultat Guvernul în acţiunile de reprezentare a statului Român la Uniunea Europeană, nici măcar cu prilejul susţinerii discursului în faţa Parlamentului European din luna ianuarie 2007. În schimb şi-a permis numeroase ingerinţe în activitatea unor ministere.

Astfel, deşi a acuzat în numeroase ocazii Guvernul sau unii membri ai acestuia că sprijină şi se sprijină pe „cercuri de interese”, pe grupuri mafiote, nu a ezitat să intervină direct în formarea unor grupuri oligarhice din preajma sa, a Administraţiei Prezidenţiale sau a propriului său partid.

La asemenea intervenţii deloc nevinovate ne vom referi în următoarele două puncte.

4. Încălcarea prevederilor art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1) din Constituţie.

Cu toate că a acuzat mereu Guvernul că se înconjoară cu cercuri de interese, iar miniştrii Partidului Conservator s-au bucurat de o „atenţie specială”, Preşedintele Traian Băsescu nu s-a sfiit să intervină la fostul ministru al economiei Codruţ Sereş în favoarea firmei ALRO Slatina, inclusiv prin intermedierea fostilor consilieri prezidentiali Theodor Stolojan si Elena Udrea, încâlcându-se astfel principiile economiei de piaţă şi ale concurenţei, consemnate în art. 135 din Constituţie.

5. Încălcarea prevederilor art. 135, alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Constituţie.

Sfidând din nou legea, principiile economiei de piaţă şi uitând de lupta sa împotriva corupţiei, a mafiei şi a cercurilor de interese a intervenit, nu prea moral şi legal şi la proprii miniştri.

Astfel, cu prilejul investiturii ministrului Radu Berceanu, i-a indicat acestuia să reevalueze modul în care au acces la contractarea unor lucrări de investiţii, mai ales în construcţia de autostrăzi, a investitorilor autohtoni, care ar fi dezavantajaţi. Proaspătul ministru a schimbat caietul de sarcini la lucrările pentru autostrada Bucureşti-Piteşti şi... a câştigat cine trebuia.

Or, prin aceasta s-au încălcat grav prevederile art. 135 alin. (1) şi alin. (2), lit. a) din Constituţie care garantează economia de piaţă bazată pe libera iniţiativă şi concurenţă şi obligă statul să asigure libertatea comerţului şi protecţia concurenţei loiale, respectiv prevederile art. 41 referitor la libertatea economică: „Accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă în exercitarea acestora în condiţiile legii sunt garantate”. Cât priveşte felul în care au privit această „rezolvare” investitorii străini nu mai comentăm aici.

Tot ca intervenţie solitară şi discutabilă se plasează şi apelul Preşedintelui Traian Băsescu adresat Ministerului Economiei pentru încetinirea procesului de privatizare în domeniul energiei. Nu comentăm substanţa problemei privatizării în domeniul economiei, dar relevăm încălcarea atribuţiilor sale prezidenţiale, încălcare care i-a determinat pe specialiştii Băncii Mondiale să califice acest demers ca fiind „neobişnuit”.

În acelaşi context se înşiruie şi cazurile Umbrărescu – Dobre, Cocoş – Golden Blitz, Anghelescu şi multe altele.

6.     Încălcarea prevederilor art. 87 alin. (1) din Constituţie.

Potrivit art. 87, alin. (1) din Constituţie, Preşedintele României poate lua parte la şedinţele Guvernului „în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, în alte situaţii”, Traian Băsescu a participat de multe ori intempestiv la şedinţe de Guvern fără o astfel de tematică, speculând, uneori, chiar lipsa premierului din ţară.

Deşi cadrul constituţional plasează cele două instituţii – Preşedintele României şi Guvernul – pe poziţii de colaborare şi nu de subordonare, domnul Traian Băsescu a acţionat tot timpul pentru a-şi subordona Guvernul pentru a demonstra că el este adevărul şef, semnificativă în acest sens este răbufnirea de la şedinţa de Guvern, din 6 iulie 2006, când, contrariat de îndrăzneala Premierului de a interveni în discuţie, i-a retezat sec iniţiativa cu remarca: „Deocamdată eu conduc şedinţa. Vorbeşti când îţi dau eu cuvântul”.

A apărut ca o evidenţă că participările Preşedintelui la şedinţele Guvernului s-au făcut mai mult în scop mediatic, pentru a demonstra opiniei publice că domnia sa rezolvă toate marile probleme.

CAPITOLUL III - Încălcarea principiului separaţiei puterilor prevăzut de art. 1 alin. (4) din Constituţie şi a textelor care reglementează raporturile Preşedintelui cu Autoritatea judecătorească, precum şi a prevederilor Constituţiei, referitoare la Curtea Constituţională.

În raport cu titlul prezentului capitol, domnul Traian Băsescu, în calitate de Preşedinte al României, a săvârşit următoarele fapte grave prin care a încălcat în mod repetat Constituţia României.

1. Încălcarea gravă a prevederilor art. 124 şi ale art. 132 alin. (1) din Constituţie, precum şi a principiului constituţional al independenţei justiţiei.

Textele constituţionale evocate stabilesc într-un mod imperativ că justiţia se înfăptuieşte în numele legii, că justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi, că judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii, că procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii şi al imparţialităţii.

Prin rolul şi atribuţiile sale Preşedintele României este primul care să apere aceste prevederi şi să se constituie într-un garant al lor.

Cu toate acestea, domnul Traian Băsescu a nesocotit şi a încălcat cu nonşalanţă prevederile Constituţiei atunci când interesele sale personale sau cele politice i-au cerut, permiţându-şi ingerinţe grosolane în actul de înfăptuire a justiţiei.

Sfidătoare sunt ultimele ingerinţe ale Preşedintelui Traian Băsescu produse la şedinţa a DNA când domnul Traian Băsescu, supărat probabil de acţiunea parlamentară pentru suspendarea sa din funcţie a cerut procurorilor să redeschidă dosarele de urmărire penală în care sunt implicaţi reprezentanţi sau apropiaţi ai opoziţiei, în special „BANCOREX şi Banca Agricolă”, în timp ce a devenit evidentă muşamalizarea dosarelor sale personale privitoare la „cazul Flota” şi la imobilul din strada Mihăileanu.

Gravitatea acestei ingerinţe inimaginabile în orice stat de drept este demonstrată de promtitudinea redeschiderii unuia dintre aceste dosare, deocamdată cel al Băncii Agricole.

2. Încălcarea prevederilor art.133 alin. (1) din Constituţie.

Preşedintele Traian Băsescu a încălcat repetat dispoziţiile art. 133 alin. (1) din Constituţie, care consacră rolul de garant al independenţei justiţiei, pentru Consiliul Superior al Magistraturii.

Domnul Traian Băsescu a încercat, încă de la începutul mandatului, să intimideze pe membrii Consiliului Superior al Magistraturii şi să discrediteze această instituţie fundamentală pentru ordinea constituţională şi pentru regimul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat.

Astfel, participând la şedinţa C.S.M. din data de 19 aprilie 2005, domnul Băsescu s-a adresat membrilor acestuia cu formula: „ori vă asumaţi răspunderea ori demisionaţi”. De asemenea, tot în faţa membrilor C.S.M., domnul Băsescu a afirmat: „vom trece legile reformei în justiţie prin asumarea răspunderii guvernamentale, fără să mai întrebăm nici un domn judecător, nici de la C.S.M., nici de la Curtea Constituţională, nici de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”.

3. Încălcarea prevederilor art. 124 şi art. 133 alin. (1) din Constituţie.

Acestea consfinţesc, cum am precizat mai sus, independenţa justiţiei.

În repetate rânduri, Preşedintele Traian Băsescu nu s-a limitat să facă aprecieri critice la adresa justiţiei, a instanţelor judecătoreşti, a parchetelor şi, personal, la adresa judecătorilor şi procurorilor, dar a dat adevărate „sentinţe” tendenţioase prin care a calificat justiţia ca fiind coruptă, a calificat judecătorii ca fiind corupţi. În unele intervenţii publice, Preşedintele Traian Băsescu a susţinut, tot la modul general, că procurorii emit mandate de arestare şi alte acte procedurale cu vicii de procedură premeditate pentru a le oferi inculpaţilor motive de atac în justiţie, de cele mai multe ori admise, acuzând, de asemenea, în mod general, procurorii că îşi avertizează telefonic inculpaţii cercetaţi în diferite dosare să nu se prezinte la următoarea chemare la Parchet pentru că vor fi arestaţi.

La o altă şedinţă a CSM Preşedintele „decretează” în stilul său că „nu voi fi de acord cu o independenţă a Justiţiei în ineficienţă şi corupţie. Trebuie să creăm condiţiile ca şi corpul magistraţilor să se cureţe. M-aş bucura dacă unii ar demisiona, ca să nu fiu în situaţia să emitem o lege prin care să curăţăm administrativ justiţia...”. Cum mai poate rămâne în funcţie un astfel de preşedinte care vrea să „emită” el legi, care vrea să „cureţe” el justiţia în dispreţul legilor, a democraţiei, a principiilor statului de drept ?

Faţă de aceste declaraţii, la 7 martie 2006, peste 900 de membrii ai Asociaţiei Magistraţilor şi aproape 400 de judecători de la diferite instanţe judecătoreşti au trimis un memoriu Consiliului Superior al Magistraturii prin care au cerut sesizarea Curţii Constituţionale, considerată singura instituţie care îl mai poate „trage de mânecă pe Traian Băsescu” în legătură cu afirmaţiile sale despre justiţie, apreciind că Preşedintele „a pus în grav pericol însăşi existenţa unei justiţii independente”.

4. Încălcarea prevederilor art. 126 alin. (1) din Constituţie.

Preşedintele României a încălcat prevederile art. 126 alin. (1) din Constituţie potrivit cărora justiţia se realizează numai prin instanţele judecătoreşti stabilite prin lege.

În noiembrie 2006, după ce Traian Băsescu a graţiat în mod scandalos trei persoane condamnate pentru trafic de droguri şi furt calificat a motivat acest gest prin aceea că în dosarele celor trei condamnaţi nu au fost găsite probe temeinice pentru acuzare.

Or, Preşedintele ţării nu poate face, prin decretele de graţiere, o reevaluare a probelor, o rejudecare asupra vinovăţiei unor infractori, substituindu-se instanţei judecătoreşti, fapt care a şi atras o binevenită reacţie a CSM, care a relevat că Preşedintele a încălcat principiul separaţiei puterilor. Cu toate acestea, insistând asupra legalităţii şi corectitudinii actului său de graţiere, în discursul din 9 iulie 2006, rostit chiar cu ocazia zilei justiţiei, a afirmat, fără echivoc, că îşi permite să şi judece „ori de câte ori voi observa mari discrepanţe între modul cum a fost judecat la o instanţă un caz şi modul cum a fost judecat la o instanţă superioară, întotdeauna voi utiliza instituţia graţierii permiţându-mi chiar să judec”.

În felul acesta, Preşedintele Traian Băsescu a nesocotit prevederile alin. (1) al art. 126 din Constituţie care precizează că justiţia se realizează ,,prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege”.

5. Încălcarea prevederilor art.125 alin. (2), coroborat cu art. 134 alin. (1) din Constituţie.

Potrivit prevederilor art. 125 alin. (2) şi art. 134 alin. (1) din Constituţie Preşedintele României numeşte în funcţie judecătorii şi procurorii la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Contrar acestor prevederi constituţionale, Traian Băsescu a făcut aceste numiri la propunerea ministrului justiţiei, trimiţând C.S.M. „în decor” de unde i-a cerut din când în când câte un aviz consultativ.

Grav este şi faptul că Preşedintele Traian Băsescu a promulgat legea prin care ministrul justiţiei şi-a asumat acest rol împotriva Constituţiei.

6. Încălcarea prevederilor art. 133 alin. (1), coroborat cu art. 133 alin. (6) din Constituţie.

Preşedintele a încălcat Constituţia şi Legea de organizare şi funcţionare a C.S.M. când a participat la şedinţa în care s-a ales Preşedintele C.S.M., exprimându-şi, înainte de vot, satisfacţia înscrierii ca şi candidat a unui anume judecător şi chiar felicitându-l, înainte de a fi ales, ceea ce a determinat în mod evident retragerea altor intenţii de candidatură. De fapt, ceea ce a urmărit Preşedintele României prin acest demers premeditat (pe care s-a şi prefăcut ulterior că-l regretă) a fost, fie compromiterea valorosului magistrat, cu o alegere printr-o procedură discutabilă, fie obligarea lui viitoare faţă de Preşedinte.

Este cert, prezidarea, de către Preşedintele României, a lucrărilor C.S.M. la care participă nu-l transformă pe Preşedinte în membru al C.S.M. şi cu atât mai puţin în conducător sau judecător suprem al magistraţilor care compun C.S.M. Comportându-se la şedinţele C.S.M. ca un veritabil ,,şef” Preşedintele României a încălcat grav nu numai textele Constituţiei cu privire la rolul său de mediator, (art. 80, alin. (2)), cu privire la separaţia puterilor (art. 1, alin. (4)), dar şi textele Constituţiei care reglementează rolul C.S.M. de garant al independenţei justiţiei, respectiv colaborarea dintre Preşedintele României şi C.S.M. pentru realizarea de către C.S.M. a rolului său constituţional. De altfel, art. 1, alin. (4) vorbeşte nu numai de separaţie, ci şi de echilibrul puterilor, iar comportamentul Preşedintelui Traian Băsescu scoate în evidenţă tocmai ,,strategia” domniei sale de a dezechilibra C.S.M. ca structură a puterii judecătoreşti, ceea ce trebuie convenit, în mod rezonabil, că reprezintă o faptă gravă în sensul alin. (1) al art. 95 din Constituţie.

7. Încălcarea prevederilor art. 142 alin. (1), art. 145 şi art. 147 alin. (4) din Constituţia României cu privire la rolul Curţii Constituţionale.

Astfel, domnul Traian Băsescu nu s-a rezumat numai să-şi exprime public nemulţumirea cu privire la deciziile Curţii Constituţionale, dar a şi calificat activitatea Curţii Constituţionale „ca fiind în dispreţul interesului naţional”, faptă gravă prin care se încalcă normele constituţionale ce statuează rolul Curţii de garant al supremaţiei Constituţiei, precum şi pe cele ce asigură independenţa membrilor Curţii. Preşedintele României, după ce a criticat public, în mod repetat, decizia prin care Curtea Constituţională s-a pronunţat în sensul obligării Parlamentului la respectarea dispoziţiilor art. 64 alin. (2) din Constituţie referitoare la alegerea preşedinţilor Camerei Deputaţilor şi Senatului, aşa cum a făcut şi în cazul deciziei prin care dispoziţii ale aşa-numitului ,,pachet” privind reforma în justiţie au fost declarate neconstituţionale, a sugerat Curţii să-şi revizuiască poziţia. În mod evident, asemenea manifestări sunt de natură să submineze poziţia constituţională a Curţii, rolul acestei instituţii şi statutul membrilor săi.

Consecvent tezei sale de a determina o schimbare a practicii Curţii Constituţionale, a convocat Curtea Constituţională pentru „consultări” la sediul Administraţiei prezidenţiale. Încercarea de a determina o altă soluţie în cazul excepţiilor de neconstituţionalitate la ,,pachetul legislativ” privind aşa-numita reformă a justiţiei reprezintă o faptă de o gravitate deosebită, un atac la principiile cardinale ale statului de drept, consacrate de Constituţia României. În acelaşi timp, Preşedintele Traian Băsescu a lansat public teza potrivit căreia instanţa constituţională acţionează politic şi este o frână în calea reformelor pe care ar dori să le promoveze.

Pe acest fond, a instigat, practic, la lansarea mai multor atacuri la adresa unora dintre membrii Curţii Constituţionale, în scopul evident de a-i intimida, lansând inclusiv ideea de a schimba, prin orice mod, actuala componenţă.

Preşedintele Traian Băsescu a mers atât de departe încât pur şi simplu a calificat Curtea Constituţională ca fiind o instituţie care dispreţuieşte interesul naţional. Edificatoare în acest sens este afirmaţia făcută într-o emisiune a TVR 1 la 19 mai 2005: „Vă asigur că am văzut reticenţa sistemului la schimbare, am văzut chiar dispreţul – repet, dispreţul, o spun cu toată responsabilitatea, dispreţul unor oameni din C.S.M. pentru interesul naţional în favoarea intereselor lor. Am văzut dispreţul unei Curţi Constituţionale pentru interesul naţional, prin emiterea unei decizii că P.N.A. nu mai poate ancheta parlamentarii şi, implicit miniştrii, când P.N.A. a fost creat pentru înalta corupţie şi i-aş trimite pe aceşti judecători, care au dispreţ pentru procesele de integrare ale României, i-aş trimite să răspundă în faţa oamenilor, dacă le vom rata din cauza lor”.

În realitate, Ordonanţa de Urgenţă prin care a fost constituit P.N.A. era contrară art. 72 alin. (2), coroborat cu art. 109 alin. (2) din Constituţie, iar Curtea Constituţională n-a făcut altceva decât să restabilească ordinea constituţională, potrivit căreia competenţa de urmărire şi trimitere în judecată penală a demnitarilor avuţi în vedere se face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi nu de alte structuri aflate în subordinea ministrului justiţiei. Aşadar, problema nu se pune în sensul absolvirii de răspundere a acestora, ci de a fi cercetaţi de către autoritatea competentă potrivit Constituţiei.

Prin atacarea, în acest mod a instituţiei care are menirea de a asigura supremaţia Constituţiei, aceasta este în întregime în pericol. Supremaţia Constituţiei şi obligativitatea respectării acesteia devin vorbă goală dacă „gardianul” normei este subminat şi împiedicat să îşi împlinească menirea.

CAPITOLUL IV - Încălcarea prevederilor art. 1 alin. (5), ale art. 16 alin. (2), precum şi ale altor texte constituţionale referitoare la obligativitatea generală a respectării legilor şi la apărarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor.

În raport cu titlul prezentului capitol, domnul Traian Băsescu, în calitate de Preşedinte al României, a săvârşit următoarele fapte grave prin care a încălcat în mod repetat Constituţia României.

1. Încălcarea prevederilor art. 28 din Constituţie.

Preşedintele României a fost cel puţin complice la încălcarea art. 28 din Constituţie referitor la secretul corespondenţei, potrivit căruia „secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri poştale, al convorbirilor telefonice şi al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil”.

În interviul acordat TVR din ianuarie 2007, domnul Traian Băsescu a recunoscut că încă din septembrie 2005 a avertizat membrii Guvernului că le sunt ascultate telefoanele de către serviciile de informaţii „şi am atenţionat membrii Cabinetului să fie atenţi ce vorbesc şi cu cine vorbesc la telefon, pentru că deja avem semnale de la serviciile de informaţii cu privire la discuţii care nu erau în regulă între miniştri şi chiar cu unul care este arestat la ora aceasta”.

Există două ipoteze logice. Prima, interceptarea era ilegală, fapt de care Preşedintele nu era străin, iar aducerea la cunoştinţă în şedinţa Guvernului a avut scopul de a-i timora pe membrii Cabinetului, ipoteză în care, dincolo de abuzul funcţiei, inclusiv sub aspect penal, domnul Traian Băsescu se face vinovat de încălcarea secretului convorbirilor telefonice. A doua, înregistrarea era legală, situaţie despre care domnul Traian Băsescu a fost informat în calitate de Preşedinte al României şi preşedinte al C.S.A.T., ipoteză în care domnul Traian Băsescu se face vinovat de săvârşirea infracţiunii de favorizare a infractorului (art. 264 Cod penal).

Cum rămâne cu restul cetăţenilor României care sunt ascultaţi, legal, de către serviciile de informaţii; pe aceştia cine „îi atenţionează...să fie atenţi”?

2. Încălcarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor, consacrate în Constituţie, a prevederilor art. 28 din Constituţie cu privire la secretul convorbirilor telefonice, prin raportare şi la legile de organizare a serviciilor de informaţii.

O faptă deosebit de gravă a Preşedintelui Traian Băsescu o reprezintă folosirea serviciilor de informaţii ale statului pentru a supraveghea informativ clasa politică, faptă recunoscută explicit într-un interviu acordat „Jurnalului Naţional” din data de 6 februarie 2005, publicat sub titlul semnificativ „Voi sta 10 ani la Cotroceni”, în care Traian Băsescu, referindu-se la analizarea propunerilor de secretar de stat în diferite structuri guvernamentale, precizează că a cerut serviciilor speciale să-i supravegheze informativ pe cei propuşi. Astfel, la întrebarea directă a ziaristului „Prin cine veneau aceste informaţii?” Domnul Traian Băsescu răspunde „Prin serviciile de informaţii. Nu am făcut nici un secret, de la bun început le-am cerut să culeagă informaţii, în aşa fel încât să evităm aşezarea în structuri executive importante a unor oameni controlaţi de grupuri de interese. Sper că am reuşit!”

3. Încălcarea prevederilor art. 65 alin. (2), lit. f) din Constituţie, precum şi a prevederilor art. 5 din Legea nr. 473/2004.

Modul sfidător în care se raportează Traian Băsescu la lege şi la obligaţiile sale prezidenţiale este demonstrat şi de refuzul său (aici nu este vorba de o omisiune) de a prezenta în Parlament strategia naţională de apărare a ţării, în termen de 6 luni, aşa cum îl obliga prevederile art. 65 alin. (2), lit. f) din Constituţie şi art. 5 din Legea nr. 473/2004. Importanţa acestei strategii pentru ţară şi necesitatea ca aceasta să fie dezbătută de Parlament, pentru a căpăta forţa obligatorie rezultată din aprobarea Parlamentului, ne scutesc de orice comentariu cu privire la gravitatea faptei sale. De altfel, potrivit prevederilor art. 13 din legea menţionată, neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute de art. 5 poate atrage răspunderea administrativă civilă sau chiar penală a celor vinovaţi.

4. Încălcarea prevederilor art. 51 alin (4) cu privire la dreptul de petiţionare, coroborat cu prevederile art.1 alin (5), prin raportare la prevederile art.80 alin (2) din Constituţie.

Memoriul Societăţii Petromidia pe care Primul-ministru i l-a remis Preşedintelui însoţit de o notă personală demonstrează cum se raportează domnul Traian Băsescu la statutul şi rolul său de şef de stat.

Gravitatea comportamentului prezidenţial este demonstrat de urmările sale. Practic aceasta a fost scânteia care a declanşat criza de proporţii în care ne aflăm.

Să ne reamintim, deci, de acest episod.

a) Deci, Primul-ministru îi cere Preşedintelui (fie cu bună credinţă din grijă faţă de bunul mers al justiţiei şi faţă de o mare companie contribuabilă la bugetul statului, fie din grijă personală faţă de un prieten), „să discute, când are ocazia” cu organele competente.

b) Preşedintele a demonstrat că abordează într-un mod foarte personal şi original felul în care-şi exercită unele atribuţii, să le spunem curente. Domnul Traian Băsescu nu înregistrează memoriile primite pentru a le da un curs oficial şi transparent, nesocotind astfel prevederile art.51 din Constituţie cu privire la dreptul de petiţionare. Pe cele care pun probleme sau îi oferă diverse posibilităţi de valorificare, nu le operează prin formulele clasice ci le păstrează pentru a le utiliza ulterior împotriva celor în cauză.

c) Preşedintele avea două opţiuni: ori să-i trimită „prieteneşte” memoriul înapoi expeditorului şi să-l sfătuiască personal să lase justiţia să facă dreptate, ceea ce nu era chiar legal dacă „gestul premierului poate fi socotit o ingerinţă”, ori să aprecieze că demersul premierului este unul ilegal, o încercare sau chiar o acţiune de trafic de influenţă şi în consecinţă să sesizeze Parchetul.

Preşedintele a procedat, tot în stilul său personal, aparent atipic, neconstituţional şi ilegal, dar în realitate cu un scop extrem de înjositor pentru un şef de stat. A păstrat materialul pentru momentul potrivit fie pentru a-l şantaja pe Premierul neascultător, fie pentru a-l compromite. Indiferent care i-au fost scopurile, Traian Băsescu a greşit grav încălcându-şi şi obligaţiile prezidenţiale şi cele ale oricărui funcţionar public.

CAPITOLUL V - Încălcarea prerogativelor prezidenţiale de şef de stat, de reprezentant al statului român, depăşirea sferei atribuţiilor sale în domeniul politicii externe, prevăzute în art. 91 din Constituţie, în contrast cu prevederile art.102 alin.1 din Constituţie, care reglementează realizarea politicii externe a ţării de către Guvern.

În raport cu titlul prezentului capitol, domnul Traian Băsescu, în calitate de Preşedinte al României, a săvârşit următoarele fapte grave prin care a încălcat în mod repetat Constituţia României.

Preşedintele oricărui stat are o responsabilitate externă excepţională. De modul în care acţionează preşedintele pe plan internaţional depinde într-o măsură esenţială integrarea armonioasă a ţării în concernul ţărilor lumii, imaginea ţării, felul în care aceasta este apreciată.

În contrast cu imaginea echilibrată, respectată şi responsabilă a României, obţinute cu eforturile, raţiunea şi talentul unor valoroşi oameni de stat, Traian Băsescu a contribuit mult prin gesturile şi acţiunile sale excentrice, nu numai la ridicarea unor semne de întrebare şi mirare dar chiar la unele reacţii mai mult sau mai puţin vizibile faţă de ţara noastră.

Mai gravă este atitudinea, să-i spunem „solitară”, a Preşedintelui care adoptă aceste poziţii fără a consulta Guvernul, fără a consulta Parlamentul, deşi potrivit prevederilor art. 102 alin. (2) Guvernul este cel care, potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării, iar potrivit art. 91 Guvernul este cel care negociază tratatele internaţionale în numele României iar Parlamentul le ratifică.

1. Incă de la începutul mandatului său, domnul Traian Băsescu, fără a ţine seamă de Programul de guvernare în domeniul politicii externe şi fără a consulta Guvernul şi Parlamentul, a discriminat intre aliatii şi partenerii României, lansând Axa Washington – Londra – Bucureşti. Aceasta atitudine discreţionară în politica externă românească constituie o grava încălcare a atribuţiilor constituţionale ale Guvernului în realizarea politicii externe a României şi lasă fără conţinut ori consecinţă normele constituţionale referitoare la programul de guvernare şi raporturile între Parlament şi Guvern.

Declaraţia sa hazardată a trezit o reacţie concretă a ministrului de externe a Franţei la 21 aprilie 2005, la Vilnius care a calificat aceste afirmaţii ca fiind agresive la adresa Franţei, caz nemaiîntâlnit în agenda raporturilor diplomatice dintre cele două ţări.

2. Redăm, în continuare, alte asemenea declaraţii, atitudini şi acţiuni, care dovedesc, fără putinţă de tăgadă, faptele grave prin care Preşedintele României încalcă, pe de o parte, prevederile constituţionale care limitează în mod expres atribuţiile şefului statului în domeniul politicii externe, iar pe daltă parte, încalcă dispoziţiile constituţionale prin împiedicarea bunei funcţionări a Guvernului în realizarea politicii externe stabilite prin programul de guvernare aprobat de Parlament:

-          în septembrie 2005 la sesiunea Adunării Generale a ONU, Preşedintele României a declarat că Federaţia Rusă tratează Marea Neagră ca pe un „lac rusesc” ceea ce a provocat reacţii diplomatice de dezaprobare din partea statului nominalizat, dar a afectat şi relaţiile cu un alt stat cu interese semnificative în zonă, Turcia;

-          pe 28 iulie 2005, la Washington, domnul Traian Băsescu a declarat „Comunitatea internaţională poate conta pe sprijinul României în restabilirea păcii în Liban şi pentru a garanta securitatea Israelului”, deşi nici ONU şi nici vreun stat implicat ori altă entitate nu a cerut aşa ceva, mai ales în condiţiile în care o asemenea prerogativă aparţine, constituţional, Parlamentului;

-          în mai multe intervenţii publice, fără să consulte vreuna din părţile implicate domnul Traian Băsescu s-a angajat în numele României să participe alături de Rusia şi Ucraina la soluţionarea conflictului din Transnistria, prezentând în mod deformat şi demagogic toată istoria negocierilor asupra acestui conflict, ca şi a relaţiilor cu Republica Moldova.

-          în martie 2005, domnul Traian Băsescu a afirmat că „suntem trupe de ocupaţie alături de aliaţii noştri din Irak”, în condiţiile în care, la 8 iunie 2004, Consiliul de Securitate al O.N.U. a adoptat Rezoluţia nr. 1546 prin care se pune capăt ocupaţiei militare în Irak şi se lua act de faptul că începând cu 30 iunie 2004 trupele coaliţiei multinaţionale se află în Irak doar la invitaţia Guvernului irakian, ca trupe de menţinere a păcii şi de consolidare a democraţiei.

CAPITOLUL VI - Încălcarea statutului funcţiei de Preşedinte al României şi al rolului acestuia de apărător al Constituţiei şi de mediator - art. 80 alin. (2) din Constituţie.

În raport cu titlul prezentului capitol, domnul Traian Băsescu, în calitate de Preşedinte al României, a săvârşit următoarele fapte grave prin care a încălcat în mod repetat Constituţia României.

Faptele concrete înfăţişate la capitolele anterioare nu reprezintă numai încălcări ale textelor constituţionale citate, dar şi o nesocotire a funcţiei de mediere: ”Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate”.

Preşedintele Traian Băsescu nu s-a comportat în diverse situaţii tensionate apărute în activitatea statală ca un arbitru, ca un conciliator, aşa cum procedează un şef de stat într-un stat de drept. El a dorit să fie, mai degrabă, judecătorul celorlalte autorităţi publice, pe care le consideră ca un fel de servicii subordonate „Palatului Cotroceni”.

Traian Băsescu n-a acţionat în funcţia de Preşedinte al României în sens pozitiv, pentru a preveni stările tensionate şi mai ales conflictele, pentru a le stinge atunci când au apărut. Dimpotrivă, el a conceput conflictele, le-a provocat şi le-a aţâţat, el nu a semănat spirtul de concordie, de armonie, de înţelegere, el a semănat tot timpul vrajba, ceea ce contravine alin. (2) al art. 80 din Constituţie.

Desigur, nu este uşor de identificat şi analizat cazurile concrete în care Preşedintele trebuia să intervină ca mediator şi nu a făcut-o pentru că multele din situaţiile care necesitau un demers prezidenţial s-au rezolvat în cele din urmă „de la sine” sau au trecut neobservate. Este, însă, de subliniat că Preşedintele are de principiu o atitudine refractară faţă de rolul de mediator. Preşedintele Traian Băsescu nu crede, pur şi simplu, în virtuţile dialogului îl socoteşte inoportun, pierdere de timp.

Oricum, ca exemple concrete în care trebuia să intervină, nu în stilul său de a da verdicte şi a învinovăţi, ci pentru a aplana lucrurile, a le armoniza, pot fi evocate multe.

1. Preşedintele nu a intervenit în cazul unor neînţelegeri sau chiar divergenţe ivite în cadrul Guvernului, între Primul-ministru şi ministrul justiţiei, între Primul-ministru şi ministrul educaţiei şi cercetării, între Primul-ministru şi ministrul afacerilor externe, pe care în plus, Preşedintele a încercat să-l atragă sub influenţa sa exclusivă, cu scopul transparent de a-l contrapune Premierului.

2. Preşedintele nu a intervenit în sens moderator pentru a identifica soluţii de rezolvare în conflictul ivit între Guvern şi Consiliul Superior al Magistraturii, dar mai ales între ministrul justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii, dimpotrivă, a încurajat-o pe d-na Monica Macovei să sfideze, să nesocotească şi să denigreze instituţia supremă care asigură independenţa justiţiei şi pe membrii acesteia, aleşi democratic de corpul lor profesional.

3. Deosebit de gravă este şi fapta comisă a Preşedintelui României de a nu se implica, ca moderator, potrivit art. 80 alin. (2) din Constituţie, pentru prevenirea acţiunii de organizare a aşa-numitului „referendum pentru autonomia Ţinutul Secuiesc”. Urmare a neimplicării şefului statului este că în fapt, s-au organizat referendumuri locale cu participarea directă a primarilor, consilierilor locali şi judeţeni şi a funcţionarilor statului, urmărindu-se exercitarea de presiuni nu numai faţă de autorităţile statului român, dar şi faţă de autorităţile UE, crearea unei situaţii gen Kosovo.

Ne îngăduim să-i amintim, domnului Preşedinte Traian Băsescu, că asemenea acţiuni subminează nu numai activitatea Preşedintelui României de mediator, în sensul art. 80 alin. (2) din Constituţie, dar şi caracterul unitar al statului român (art. 1 alin. (1) din Constituţie), aspect care nu poate forma nici obiectul unei revizuiri a Constituţiei, după cum se precizează în art. 152 (limitele revizuirii) din Constituţie.

4. Preşedintele nu a intervenit pentru a concilia divergenţa dintre presă, pe de o parte, şi clasa politică, pe de altă parte, în problema răspunderii penale a jurnaliştilot. În loc să sprijine Clubul Român de Presă în demersurile sale, prin exercitarea funcţiei de mediere, Preşedintele Traian Băsescu s-a transformat într-un suprajudecător al presei.

La 19 februarie 2005, într-un interviu acordat la Radio Europa Liberă, Traian Băsescu decretează că „parte din mass-media este controlată de diverse grupuri de interese. Ele reprezintă prin forţa lor mediatică, pilon de susţinere şi de descurajare, de multe ori a luptei împotriva corupţiei”. Într-un interviu dat ziarului Adevărul la 27 mai 2005 Traian Băsescu îi califică pe ziarişti „Oameni care intoxică cu rea credinţă ....”

Prin aceste declaraţii şi calificative făcute în public Traian Băsescu îşi încalcă grav rolul său de apărător al Constituţiei şi de mediator cu societatea civilă prevăzut de articolul 80 din Constituţie, discreditează mass-media ca factor esenţial al unei democraţii, încalcă şi prevederile art. 30 alin. (1) din Constituţie, actele sale devenind presiuni pentru restrângerea libertăţii de exprimare.

Exemplele ar putea continua, dar le socotim suficiente pentru a demonstra felul în care interpretează Traian Băsescu funcţia de mediere.

*

* *

Faptele evocate mai sus scot în evidenţă o prestaţie contrară Constituţiei a domnului Traian Băsescu, în calitate de Preşedinte al României, prestaţie care nu este întâmplătoare, dimpotrivă este expresia filozofiei pe care domnia sa o are cu privire la rolul Preşedintelui, filozofie contrară Constituţiei, şi ne referim în primul rând la alin. (2) al art. 80 din Constituţie, cât mai ales la spiritul acesteia.

Concepţia explicată cu ostentaţie a ,,Preşedintelui-jucător” l-a plasat pe Preşedintele Traian Băsescu nu numai într-o stare formal-juridică de conflict cu textele constituţionale, dar şi într-o stare reală de conflict cu partidele politice parlamentare, implicit cu grupurile politice din Parlament, într-o stare conflictuală cu Parlamentul, într-o stare conflictuală cu Guvernul şi într-o stare conflictuală cu Autoritatea judecătorească.

Preşedintele Traian Băsescu nu a înţeles, şi este evident că nu doreşte să înţeleagă că persoanei care ocupă funcţia de Preşedinte al României nu îi este permis orice comportament, pentru că un comportament neconstituţional al persoanei în exerciţiul mandatului se identifică cu exercitarea competenţei autorităţii în afara cadrului constituţional.

Faptele evocate mai sus, în aprecierea iniţiatorilor acestei propuneri de suspendare, sunt fapte grave, de încălcare a Constituţiei, în sensul art. 95 alin. (1) din Constituţie, care justifică suspendarea din funcţia de Preşedinte al României a domnului Traian Băsescu şi, apoi, demiterea sa prin referendum.

*

* *

În concluzie, rugăm Curtea Constituţională să constate temeinicia propunerii de suspendare a Preşedintelui României, existenţa faptelor grave de încălcare a Constituţiei şi în consecinţă să avizeze favorabil demersul nostru şi solicităm Parlamentului să voteze propunerea noastră de suspendare

1 comentarii: