Biografii alese

 Născut la 6 noiembrie 1947, în Lugoj, a fost membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1977. Contribuția sa majoră, care l-a adus în centrul atenției lumii literare, este Istoria literaturii române contemporane (1941-2000). În această lucrare, pentru care a primit premiul Uniunii Scriitorilor în 2005, autorul a răspuns la întrebarea „Ce s-a întâmplat cu literatura română în timpul regimului comunist?”. Analiza sa, care include toți scriitorii importanți ai epocii, împreună cu multe alte volume și articole de critică și istorie literară l-a plasat pe Alex Ștefănescu printre cei mai importanți critici și istorici ai literaturii române, alături de George Călinescu sau Eugen Lovinescu. Între 1971–1989 a lucrat în redacțiile publicațiilor: Tomis, SLAST, România liberă, Magazin. Din 1990 a a devenit redactor la România literară. Între anii 1995–2010 este redactor-șef al acestei reviste. În 1994 a înființat o editură particulară, Mașina de scris, condusă de soția sa, Domnița Ștefănescu.

Cu profundă tristețe și respect, ne luăm rămas bun de la criticul și istoricul literar Nicolae Manolescu, care a încetat din viață la venerabila vârstă de 84 de ani. Un intelectual de marcă, un profesor iubit și un scriitor prolific, dânsul a lăsat o amprentă indelibilă asupra literaturii române. Nicolae Manolescu, născut la 27 noiembrie 1939, în Râmnicu Vâlcea, a fost o prezență constantă în peisajul cultural românesc, contribuind cu o operă critică vastă și profundă. A fost un spirit liber și un gânditor profund, care a influențat generații de cititori și scriitori. A fost președinte al Uniunii Scriitorilor din România și membru corespondent al Academiei Române, recunoscut pentru întreaga sa activitate, atât în țară cât și peste hotare. A educat și a inspirat prin scrierile și prelegerile sale, fiind un mentor pentru mulți dintre cei care astăzi îi duc mai departe moștenirea. Ne amintim cu admirație de lucrările sale semnificative, precum “Contradicția lui Maiorescu” și “Istoria crit

 S-a născut la 16 martie 1936, la Bârlad. A absolvit în 1959 Facultatea de Drept din București. A fost avocat la Baroul de Avocați din Ploiești, de unde a fost radiat din motive politice, după arestarea tatălui său, fiind obligat să muncească timp de 12 ani pe șantiere și în uzine. A debutat ca romancier în anul 1970, cu volumul Ultimii. În anul 1987, s-a stabilit la Paris continuând să publice în România și în Franța romane și eseuri. Dintre romanele sale: Fără vâsle, Noaptea, Grădina Icoanei, Zile de nisip, Somnul vameșului. Iar după revoluție: Îmblânzitorul de lupi. În Franța a publicat Le Second Messager, Le matin d’un miracle, Le provocateur. A mai publicat volume de teatru și eseuri. Ca scenarist, a realizat filmele Întâlnirea (1982), Faleze de nisip (după Zile de nisip, 1983) - în colaborare cu Dan Pița, film cenzurat la vremea apariției, Somnul insulei (1994) - în colaborare cu Mircea Veroiu. Pentru opera sa literară, a primit premii ale Asociației Scriitorilor București, ale U

video: Festivalul de umor Mircea Cavadia video - update - comemorarea lui Mircea Cavadia la Reșita, 2020 Prozator, dramaturg şi ziarist, membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timişoara şi al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, Mircea Cavadia s-a născut în 6 octombrie 1950, în comuna Voineasa, judeţul Vâlcea. Urmează studiile liceale la Bacău iar apoi pe cele ale Facultăţii de Drept din Bucureşti pe care le finalizează în 1979. Locuieşte la Brăila până în 1989, intrând de tânăr în lumea literară de acolo, crescând sub îndrumarea academicianului Fănuş Neagu, acesta fiindu-i mentor. Mircea Cavadia a publicat curent proză în mai toate publicaţiile literare din ţară şi a obţinut peste 100 de premii la diverse festivaluri şi concursuri de literatură. Critica literară îl remarcă frecvent. În 1989 se mută cu familia în Reşiţa