Biografii alese

Unul dintre puţinii români acreditaţi de cultura europeană, a avut şansa şi harul să-şi ridice opera în mijlocul culturii franceze. A demolat solemnităţile intelectuale de până la el. A avut frenezia lucidităţii şi, pentru sinceritatea sa împinsă până la paroxism, a fost catalogat drept cinic. Secretul vieţii şi operei lui Cioran stă în uşurinţa cu care condensează toate gândurile şi trăirile sale în aforisme.

Orator remarcabil şi spirit luminat a fost organizatorul şi purtătorul de cuvânt al mişcării unioniste. Sfetnicul lui Vodă Cuza a scris programul complet al revoluţiei române de la 1848 şi a făcut din revista “Dacia Literară” un manifest pentru românii din cele trei provincii. A iniţiat şi susţinut reformele şi actele domniei lui Cuza. Mihail Kogãlniceanu (1817–1891) Mare om politic, orator neîntrecut, istoric, scriitor. S-a nãscut la Iasi dar a petrecut mare parte a copilãriei sale la mosia pãrintilor din satul Râpi, din judetul Vaslui, sat care astãzi îi poartã numele. Cariera sa politicã s-a împletit cu cea literarã. A jucat un rol major în Unirea Principatelor, a fost prim-ministru în vremea lui Alexandru Ioan Cuza, ministru de Externe (1877), ministru plenipotentiar al României la Paris, senator si deputat de Fãlciu. Pe lângã opere istorice a creat si prozã, a fost la un moment dat si director al Teatrului National din Iasi, alãturi de Vasile Alecsandri si Constantin Negruzzi.

Dumitru Tepeneag este scriitor francez de origine romana. Trăieşte din 1972 la Paris, unde participă activ la viaţa literară, nu doar a românilor din exil, ci şi a francezilor. În 1975 înfiinţează revista „Cahiers de l’Est” şi este exclus din Uniunea Scriitorilor din România. Tot atunci i se retrage cetăţenia română, printr-un decret semnat de Nicolae Ceauşescu. Volumul Un român ln Paris , apărut la Editura Cartea Românească, cuprinde file de jurnal scrise de D. Ţepeneag în anii ‘60 şi ‘70 ai secolului trecut. A scris, în ambele limbi, povestiri, romane (o trilogie: Hotel Europa , Pont des Arts , Maramureş ), publicistică şi a tradus din Alain Robbe-Grillet, André Malraux, Jacques Derrida.

  video - înregistrare TVR - Mic dejun cu un campion, cu Daniela Zeca-Buzura Poet si critic de arta, expert în organizare de expozitii, în comentariu si management cultural, în editare si jurnalistica. Studii superioare de istoria si teoria artei la Institutul de Arte Plastice “N.Grigorescu”, Bucuresti. Doctorat în istoria artei la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales, Paris (1997). Cercetator stiintific principal gr.II, specialist în arta moderna si contemporana, la Institutul de Istoria Artei al Academiei Române. Presedinte al boardului Centrului International pentru Arta Contemporana (CIAC). Presedinte al AICA (Association Internationale des Critiques d’Art) – sectia româna. Co-director al revistei de arte vizuale contemporane ARTELIER. Preda cursul de cultura si literatura romana la INALCO (Institutul National de Limbi si Civilizatii Orientale din Paris). Membra a Uniunii Scriitorilor din Romania, a Uniunii Artistilor Plastici si a Grupu...

Basarab Nicolescu a ajuns in Franta cu ajutorul guvernului francez, care i-a oferit o bursa in 1968. Dupa 25 de ani, fostul asistent universitar de la catedra de Fizica a Universitatii din Bucuresti se bucura de un binemeritat prestigiu in specialitatea sa. Azi este profesor de fizica la Universitatea Paris 6, fondatorul si presedintele Centrului International de Cercetari si Studii Transdisciplinare, cercetator la Centrul National Francez de Cercetare Stiintifica S-a născut la 25 martie 1942 în Ploiești. Părinți, Anton Nicolescu și Anghelichi Anastasiadis. A urmat cursurile Liceului „I.L. Caragiale” din Ploiești (1956–1960) și ale Facultății de Fizică din cadrul Universității din București (1960–1964). În 1965 și-a susținut lucrarea de diplomă "Câmpurile Yang-Mills și autointeracțiunea câmpurilor vectoriale". A fost asistent (1965–1968) la Universitatea din București. În 1968 a părăsit România pentru a se stabili în Franța, fiind bursier al guvernului francez, la Un...

Ştefan Procopiu (1890–1972) Fizician, nãscut la Bârlad. Şi-a fãcut studiile la Facultatea de Ştiinţe din Iaşi, iar ulterior, ca asistent universitar, a calculat valoarea magnetarului teoretic, cunoscut mai târziu sub denumirea „magnetarul Bohr-Procopiu“. În 1924, a devenit doctor în fizicã la Paris. A îmbinat în permanenţã activitatea didacticã şi teoreticã cu experimentul ştiinţific. Procopiu a fost de douã ori nominalizat pentru Premiul Nobel. A fost şi membru al Academiei Române.

Theodor Rosetti (1837–1923) om politic, academician, licentiat în drept, nãscut la Solesti, a fost fratele Elenei Cuza. Dupã studii la Liov, Viena si Paris a fãcut carierã în magistraturã, a fost prefect de Vaslui, ministru, presedinte al Consiliului de ministri (1888-1889), guvernator al Bãncii Nationale, membru al Curtii Permanente de Arbitraj de la Haga. A fost totodatã fondator al „Junimii“, autor de eseuri apãrute în „Convorbiri literare“, membru al Academiei Române.