Biografii alese

 Cunoscutul comparatist s-a născut în anul 1940 la București, a absolvit Liceul „Titu Maiorescu” (actualmente Liceul „I. L. Caragiale”) și Facultatea de Limbi Străine (secția germană-engleză). După terminarea facultății (în 1961), a lucrat timp de un an ca redactor de limbi străine la Editura Academiei, iar apoi, tot un an, ca redactor la secția externă a revistei „Contemporanul”. Din 1964 până în 1975, când s-a stabilit în SUA, a fost asistent și apoi lector la catedra de limbă engleză a Facultății de Limbi Străine a Universității din București. Între 1969-1971 a făcut studii doctorale la University of California din San Diego, unde a devenit doctor cu teza „The Growth and Uses of the Idyllic Model in Literature (England, France, Germany)”. A deținut catedra specială „William J. Bayron Distinguished Professorship” la Universitatea Catolică din capitala Statelor Unite. A mai predat la universități din: Londra, Cambridge, Amsterdam, Cincinnati și Berkeley (California), a ținut confe...

  Dan Cristea s-a născut la 10 noiembrie 1942, în București. În anul 1965 a absolvit Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București. În 1984, a plecat din țară, stabilindu-se la Iowa City, unde în 1992 a obținut doctoratul (Ph.D.) în literatură comparată la Universitatea din Iowa (SUA). A debutat publicistic în revista Contemporanul, în 1964. Până în 1984 a fost redactor la revista Luceafărul, publicând comentarii despre cărțile de poezie, și în România literară. S-a întors în țară în primii ani după revoluția din 1989, fiind un timp director în Ministerul Învățământului. Ulterior a devenit directorul Editurii Cartea Românească. Din 2008, a fost numit redactor-șef al revistei Luceafărul, care a apărut ulterior cu titlul Luceafărul de dimineață, iar în ultimii ani a fost numit director al acesteia. A debutat editorial în anul 1974, cu volumul Un an de poezie (Editura Cartea Românească). Este autorul a numeroase volume de critică și istorie literară: Arcadia i...

Valentin Silvestru (1924–1996) scriitor, nãscut la Rebricea, în judeţul Vaslui, a fãcut liceul la Iaşi, a studiat arhitectura, matematicile şi literele la Bucureşti. A avut o foarte bogatã activitate publicisticã, a lucrat în teatru şi cinematografie, ocupând funcţii de decizie şi desfãşurând şi activitãţi didactice. A iniţiat Festivalul umorului de la Vaslui. teatru de Valentin Silvestru (in colectia de teatru radiofonic) spectacolul Din era cuaternară în perioada electorală

 Născut la 6 noiembrie 1947, în Lugoj, a fost membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1977. Contribuția sa majoră, care l-a adus în centrul atenției lumii literare, este Istoria literaturii române contemporane (1941-2000). În această lucrare, pentru care a primit premiul Uniunii Scriitorilor în 2005, autorul a răspuns la întrebarea „Ce s-a întâmplat cu literatura română în timpul regimului comunist?”. Analiza sa, care include toți scriitorii importanți ai epocii, împreună cu multe alte volume și articole de critică și istorie literară l-a plasat pe Alex Ștefănescu printre cei mai importanți critici și istorici ai literaturii române, alături de George Călinescu sau Eugen Lovinescu. Între 1971–1989 a lucrat în redacțiile publicațiilor: Tomis, SLAST, România liberă, Magazin. Din 1990 a a devenit redactor la România literară. Între anii 1995–2010 este redactor-șef al acestei reviste. În 1994 a înființat o editură particulară, Mașina de scris, condusă de soția sa, Domnița Ștefăne...

ANDREI TERIAN s-a născut pe 30 noiembrie 1979. A absolvit Facultatea de Litere a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu. Este doctor în filologie (cu distincția summa cum laude) al Universității din București. În prezent este profesor universitar la Facultatea de Litere și Arte a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, prorector al aceleași universități, cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” din București. A fost redactor la revistele Cultura și Euphorion . A mai colaborat la revistele Adevărul literar și artistic, Bucureștiul cultural, Cuvîntul, Euresis, România literară, Vatra s.a., precum și la Ziarul de duminică, totalizând sute de studii și articole publicate în periodice și în volume colective. Din 2004 până în 2014 este redactor la săptămânalul " Cultura ", secţia Literatură. Dintre criticii generației sale, a obținut cel mai mare număr de voturi la anchetele BEST („Bursa tinerilor scriitori”, organizată de Bucureștiul cultural în 2006) ...

video - 2016, lansarea cărții „Mistificțiuni” de Mircea Anghelescu Mircea Anghelescu este în stânga imaginii. Invitați: Eugen Negrici, Daniel Cristea-Enache Criticul și istoricul literar Mircea Anghelescu s-a născut în București, la 12 martie 1941. A absolvit Liceul „Sf. Iosif” (ulterior, Liceul „I.L. Caragiale”), din București, în 1957, după care, a urmat Facultatea de Filologie a Universității din București, absolvită în 1962. A obținut titlul de doctor la aceeași facultate în 1970. A predat, între anii 1962 și 1964, limba și literatura română la o școală din Urziceni, după care, a devenit paleograf la Serviciul Colecții Speciale al Bibliotecii Centrale de Stat, unde a lucrat până în 1968, activând, după aceea, ca secretar științific al Societății de Ştiințe Filologice. Din 1972, a lucrat, timp de douăzeci de ani, în calitate de cercetător științific la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”, al Academiei Române. În 1992, a intrat în corpul profesoral al Universități...

Critic literar, fost vicepreşedinte al Institutului Cultural Român, în echipa lui Horia-Roman Patapievici. A publicat peste 1000 de articole în presa culturală, scrie cronica literară în săptămînalul „22” şi a fost editor al suplimentului „Litere, Arte & Idei” al ziarului „Cotidianul”. A tradus din limba franceză mai multe volume între care  Scrisori către cei de-acasă de Emil Cioran şi  Salvador Dali. Jurnalul unui geniu (ambele la Editura Humanitas). Este casatorita cu Mircea Mihaies.

Mircea Martin (n. 1940) este profesor universitar, critic și istoric literar, teoretician al literaturii, publicist, editor. Membru corespondent al Academiei Române. Pe lângă deceniile de strălucită carieră la Universitatea din București, unde a fost mentorul mai multor generații de profesori, specialiști în literatură și scriitori, a condus cenacluri și cercuri, reviste literare, edituri, asociații profesionale. Vasta sa operă, publicată în țară și în străinătate, a deschis și/sau sintetizat direcții de cercetare în domeniile și temele sale predilecte, combinând o pregătire teoretică remarcabilă și mereu la zi, o capacitate de rezonanță cu tradițiile naționale și internaționale din științele umane și o preocupare de a lega analizele detaliate și tehnice, destinate mai ales specialiștilor, cu sinteze care au contribuit deopotrivă la elevarea mediului profesional și la orientarea spiritului public.  Năcut la Reşiţa în 12 aprilie 1940, criticul şi teoreticianul literar Mircea M...