Biografii alese

Tudor Arghezi (21 mai 1880, Bucureşti - 14 iulie 1967, Bucureşti) este un poet, prozator, nuvelist, eseist, romancier, povestitor şi gazetar. Este fiul lui Nicolae Theodorescu (iniţial Nicolae Tudor Cojocaru), cu obârşia în Cărbuneşti, judeţul Gorj, agricultor (arendaş la Martalogi şi Costeşti), funcţionar la banca din Piteşti. Identitatea mamei, cea impusă de actul de naştere dat publicităţii - în care Arghezi apare ca fiu legitim al lui Nae Theodorescu şi al Mariei Iliescu -, este contrazisă de mărturii ale corespondenţei şi ale operei, de memoriile celor apropiaţi; conform lor, Rosalia Arghesi, de naţionalitate germană, venită din ţinuturile Braşovului în Bucureşti, ca menajeră, ce trecea drept „mamă de suflet", a fost adevărata sa mamă. Părinţii, necăsătoriţi, vor fi uniţi în semnătura scriito­rului, legalizată ca nume oficial în 1956. Numele său adevărat este Ion N. Theodorescu, iar pseudonimul său, Arghezi, provine, explică însuşi scriitorul, de la Argesis - vechiul...

Valentin Silvestru (1924–1996) scriitor, nãscut la Rebricea, în judeţul Vaslui, a fãcut liceul la Iaşi, a studiat arhitectura, matematicile şi literele la Bucureşti. A avut o foarte bogatã activitate publicisticã, a lucrat în teatru şi cinematografie, ocupând funcţii de decizie şi desfãşurând şi activitãţi didactice. A iniţiat Festivalul umorului de la Vaslui. teatru de Valentin Silvestru (in colectia de teatru radiofonic) spectacolul Din era cuaternară în perioada electorală

video: Festivalul de umor Mircea Cavadia video - update - comemorarea lui Mircea Cavadia la Reșita, 2020 Prozator, dramaturg şi ziarist, membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timişoara şi al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, Mircea Cavadia s-a născut în 6 octombrie 1950, în comuna Voineasa, judeţul Vâlcea. Urmează studiile liceale la Bacău iar apoi pe cele ale Facultăţii de Drept din Bucureşti pe care le finalizează în 1979. Locuieşte la Brăila până în 1989, intrând de tânăr în lumea literară de acolo, crescând sub îndrumarea academicianului Fănuş Neagu, acesta fiindu-i mentor. Mircea Cavadia a publicat curent proză în mai toate publicaţiile literare din ţară şi a obţinut peste 100 de premii la diverse festivaluri şi concursuri de literatură. Critica literară îl remarcă frecvent. În 1989 se mută cu familia în Reşiţa

Poet, eseist, traducător. S-a născut la 31 martie 1891 la Bucureşti şi a murit la 17 aprilie 1945 tot la Bucureşti. Descendent al unei familii vechi de boieri: tatăl din ţinutul Fălciului şi mama sa era fiica lui I.C. Brătianu. Absolvent al Colegiului ,,Sf. Sava". Examen de bacalaureat la Liceul ,,Henric IV" din Paris, 1909. Student la Sorbona (1910). Licenţiat în litere (1913) şi drept (1914). A participat la Conferinţa de la Paris, ca secretar al lui Al. Vaida-Voievod (1919). A scris versuri, ca licean, la Paris. A debutat în ,,Convorbiri literare", 1911, sub patronajul lui Titu Maiorescu. Poeziile de debut: ,,Pictor ignotus", ,,Cântec nocturn", ,,Rugă budistă". A frecventat cenaclul lui Al. Macedonski ,,Literatorul". În 1912 debutează în volum cu ,,Visări păgâne". A editat pe propria-i finanţare: ,,Flori sacre" de Al. Macedonski, ,,Plumb" de G. Bacovia şi ,,Poezia toamnei". A editat împreună cu Tudor Arghezi revista ,,Cugetul ro...

Mihai Eminescu s-a nascut la 15 ianuarie 1850,la Botosani fiind al saptelea din cei unsprezece copii ai familiei Gheorghe si Raluca Eminovici. Botezat la Biserica Uspenia, aflata aproape de casa natala, din centrul urbei. Azi disparuta, casa facea parte din zestrea mamei. Tatal Gheorghies avea rangul de caminar si muncise ca vechil pe mosia din Dumbraveni (spre Suceava). 1850-1856 Mihai îsi petrece copilaria la Botosani si, desigur, calatoreste în trasura parintilor la mosia Durnesti, spre Prut, luata în arenda, la Agafton, Bucecea, Catamaresti, Cucorani etc. 1856-1858 Copilarie de farmec la Ipotesti, alaturi de droaia de plozi. Familia Eminovici, care cumparase mosia cu 4000 de galbeni, darâma casa batrâneasca si ridica un conac nou. Mihaita era înconjurat prin, "natala mea vâlcioara" de patru frati: Serban, Niculae, Iorgu si Ilie (acesta era prietenul de nazdravanii). Surorile Ruxandra si Maria au murit de copile. Dar, "dulcea mama" mai naste patru prunci, dupa Mi...

Domnitor erudit, de formaţie enciclopedică, un «Lorenzo de Medici» al nostru, om al Renaşterii, a lămurit şi dovedit problema unităţii poporului român şi a continuităţii noastre pe teritoriul Daciei. A pus bazele unor specii literare: fabula, elegia, romanul alegoric, pamfletul politic. «Homo universalis», cel mai de seamă gânditor din cultura română veche. Dimitrie Cantemir (1673–1723) a fost unul dintre cei mai strãluciţi reprezentanţi ai culturii româneşti. Spirit enciclopedic, cunoscãtor a peste zece limbi strãine, scriitor, filozof, istoric, geograf, arhitect, muzician, etnograf şi folclorist, Cantemir a aparţinut mai multor culturi, deoarece a scris în românã, greacã, latinã, turcã, rusã. Fiu al domnitorului Constantin Cantemir, s-a simţit mereu legat de ţinutul Fãlciului, din judeţul Vaslui, pe care l-a evocat adesea în scrierile sale. O mare parte a vieţii a petrecut-o ca ostatec la Constantinopol, prilej de a se instrui şi a crea într-un mediu dominat de interculturalitate, u...

93. OCTAVIAN PALER “În toată tinereţea mea am trăit un delir al lecturii”. Are peste 20 de cărţi publicate. După evenimentele din decembrie 1989 a fondat împreună cu Ana Blandiana, Gabriel Liiceanu ş.a. Grupul de Dialog Social . Devine, pe rând, editorialist al ziarelor România liberă , Cotidianul şi Ziua . Eseist, reputat jurnalist şi editorialist român, comentator al fenomenelor politice şi culturale româneşti.

EUGEN IONESCU A răsturnat toate tiparele teatrului, a dinamitat limba şi a violentat conştiinţele. Afirmat iniţial în cultura română (“NU”, lucrare în care ironizează fără reverenţe scrierile marilor figuri ale literaturii române), devine în anii '60 o glorie naţională a Franţei, la fel ca Beckett şi Sartre. S-a impus ca întemeietorul unui nou curent, teatrul absurdului, iar în 1970 devine membru al Academiei Franceze.

Singurul dramaturg care a “simţit enorm” şi-a “văzut monstruos”, deasupra vremii sale, un destin care ilustrează exemplar cazul scriitorului aflat într-o neîncetată hărţuială cu contemporanii. Pamfletarul tuturor mofturilor româneşti, creatorul schiţei, satiric şi concis, “romanul” lui Caragiale, demagog şi pişicher, “curat murdar”, a devenit nemuritor graţie lui nenea Iancu. video - IL Caragiale - viața și opera

MARIN PREDA “Cel mai iubit dintre pământeni” a tulburat realismul socialist cu luciditatea sa, a fixat în eternitate o realitate pierdută, aceea a satului românesc tradiţional, pe cale de dispariţie. În „Moromeţii” trăiesc ultimii ţărani autentici, arhaici. Marin Preda a fost unul dintre cei mai importanți romancieri români din perioada postbelică, membru al Partidului Comunist Român. Dincolo de marele său talent, Marin Preda a fost un intelectual lucid, conștient de urmările nefaste ale ideologiei comuniste asupra literaturii. Anul nașterii: 5 august 1922, Siliștea-Gumești Data morții: 16 mai 1980, Palatul Mogoșoaia, Mogoșoaia Marin Preda s-a născut la 5 august 1922, într-o familie de ţărani din Siliştea-Gumeşti, judeţul Teleorman, părinţii săi fiind Joiţa Preda şi Tudor Călăraşu – „de profesie plugar”. Părinţii săi nu erau căsătoriţi oficial, pentru a-şi putea păstra, fiecare, lotul de pământ primit la sfârşitul războiului. Tatăl său a avut din prima căsătorie trei băieţi: Ilie, Gheo...

Unul dintre puţinii români acreditaţi de cultura europeană, a avut şansa şi harul să-şi ridice opera în mijlocul culturii franceze. A demolat solemnităţile intelectuale de până la el. A avut frenezia lucidităţii şi, pentru sinceritatea sa împinsă până la paroxism, a fost catalogat drept cinic. Secretul vieţii şi operei lui Cioran stă în uşurinţa cu care condensează toate gândurile şi trăirile sale în aforisme.

Orator remarcabil şi spirit luminat a fost organizatorul şi purtătorul de cuvânt al mişcării unioniste. Sfetnicul lui Vodă Cuza a scris programul complet al revoluţiei române de la 1848 şi a făcut din revista “Dacia Literară” un manifest pentru românii din cele trei provincii. A iniţiat şi susţinut reformele şi actele domniei lui Cuza. Mihail Kogãlniceanu (1817–1891) Mare om politic, orator neîntrecut, istoric, scriitor. S-a nãscut la Iasi dar a petrecut mare parte a copilãriei sale la mosia pãrintilor din satul Râpi, din judetul Vaslui, sat care astãzi îi poartã numele. Cariera sa politicã s-a împletit cu cea literarã. A jucat un rol major în Unirea Principatelor, a fost prim-ministru în vremea lui Alexandru Ioan Cuza, ministru de Externe (1877), ministru plenipotentiar al României la Paris, senator si deputat de Fãlciu. Pe lângã opere istorice a creat si prozã, a fost la un moment dat si director al Teatrului National din Iasi, alãturi de Vasile Alecsandri si Constantin Negruzzi.

Mircea Eliade s-a nascut pe data de 9 martie în Bucuresti, România, ca al doilea fiu al capitanului Gheorghe Eliade si al Ioanei Eliade. Initial numele tatalui sau a fost Ieremia, si era originar din Tecuci. Si-a facut debutul literar cu povestirea fantastica "Cum am descoperit piatra filosofului", publicata la varsta de 14 ani in "Ziarul Stiintelor Populare" din Bucuresti, lucrare premiata de comitetul de conducere al ziarului. La varsta de 16 ani, incepe sa publice nuvele si esseuri literare la diferite reviste, iar dela 17 ani ancepe sa scrie articole in care trateaza istoria religiilor si cultura Orientului in cadrul revistei "Vlastarul" (revista liceului "Spiru Haret). Student la filosofie, isi incepe colaborarea la "Revista ...

Cunoscut ca inventator al “teatrului absurdului”, Ionesco s-a nascut la Slatina, Romania pe data de 26 Noiembrie 1912. Lucrarile lui au subliniat lupta omului cu supravietuirea intr-o societate care a format bariere intre oameni. Militant anti-comunist, a dus din exil o lunga campanie impotriva regimului romanesc autoritar al dictatorului Nicolae Ceausescu, care a interzis operele lui. Multe din piesele sale au devenit celebres: Lectia, Cantareata Cheala, Scaunele, Rinocerii, unele din ele fiind jucate constant inca din 1955. In 1970 Ionesco a fost ales in Panteonul traditiei, Academia Franceza. Moartea sa la 84 de ani a fost anuntata public de Ministrul Culturii din Franta.

Cel care va deveni poet reprezentativ al timpului nostru, rasfatat de public si critici, e primul nascut al Tatianei si al lui Nicolae Stanescu (singur spune ca e nascut "dintr-un taran român venit la oras si dintr-o rusoaica"). Primeste numele celor doi bunici: Nichita si Hristea. Liceul la Ploiesti. Filologia la Bucuresti (1957). Debuteaza la Tribuna . Redactor la Gazeta literara , România libera , Luceafarul . Debut editorial: Sensul iubirii (colectia Luceafarul , 1960). Premii pentru poezie, dintre care cel mai important este Premiul Herder (1975). Viata de boem, mereu ispitit de darurile lumii înconjuratoare, l-a costat scump: se stinge la numai 50 de ani. Lasa un nume legendar si carti importante în literatura postbelica: O viziune a ...

Elena Farago (1878–1954) scriitoare nãscutã la Bârlad. Creatia sa este dominatã de sentimente umaniste, de compasiune pentru suferintele altora. Dintre volumele sale, mentionãm: „Soapte din umbrã“, „Din taina vechilor rãspântii“, „Soaptele amurgului“. A scris un numãr apreciabil de cãrti pentru copii.

Volumele sale de versuri au fost traduse în 15 ţări, dar este cunoscută în egală măsură ca editor, cariera aleasă după terminarea facultăţii. În 2006 a lansat în România prima colecţie de carte personalizată, Raftul Denisei de la Editura Humanitas, dedicată ficţiunii străine.

22 septembrie 1938- 10 iulie 2017 Unul dintre cei mai importanti prozatori contemporani, Augustin Buzura este nascut in Maramures, in Berinta, in 1938. A debutat in 1963 cu volumul de nuvele Capul Bunei Sperante. Romanele prin care s-a consacrat sunt: Absentii (1970), Orgolii (1974), Fețele tacerii (1974), Vocile noptii (1980), Refugii (1984), Drumul cenusii (1988), Recviem pentru nebuni si bestii (1999) si Raport asupra singuratatii (2009). Activitatea de prozator este intregita de cea de publicist cultural, ca redactor al revistei Tribuna din Cluj (inainte de 1989) si presedinte al Fundatiei Culturale Romane (dupa 1990; intre 2003 Fundatia s-a identificat cu Institutul Cultural Roman). În 2003 a înființat revista Cultura .   Cumpara online carti de Augustin Buzura Carti online

ANDREI TERIAN s-a născut pe 30 noiembrie 1979. A absolvit Facultatea de Litere a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu. Este doctor în filologie (cu distincția summa cum laude) al Universității din București. În prezent este profesor universitar la Facultatea de Litere și Arte a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, prorector al aceleași universități, cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” din București. A fost redactor la revistele Cultura și Euphorion . A mai colaborat la revistele Adevărul literar și artistic, Bucureștiul cultural, Cuvîntul, Euresis, România literară, Vatra s.a., precum și la Ziarul de duminică, totalizând sute de studii și articole publicate în periodice și în volume colective. Din 2004 până în 2014 este redactor la săptămânalul " Cultura ", secţia Literatură. Dintre criticii generației sale, a obținut cel mai mare număr de voturi la anchetele BEST („Bursa tinerilor scriitori”, organizată de Bucureștiul cultural în 2006) ...

Mihai Iovanel este un tanar critic literar, absolvent in 2001 al Facultatii de Litere a Universitatii Bucuresti. Din 2001 publica cronica de carte in Adevarul literar si artistic (pana in 2005). In 2005 lucreaza ca redactor la cotidianul Averea, iar ulterior redactor la saptamanalul Cultura (pana in 2017). Ulterior, ține o rubrică în Scena 9. În paralel, lucrează ca cercetător științific la Institutul de Istorie și Teorie Literară ”G. Călinescu” și participă la redactarea Dicționarului General al Literaturii Române De asemena, a publicat articole de actualitate literara in saptamanalul Prezent (2005) si ziarul Gandul. În 2010 a fost cooptat in echipa publicatiei online " Critic Atac " Cărți publicate: 2021 - Istoria literaturii romane contemporane. 1990-2020 2017 - Ideologiile literaturii in postcomunismul romanesc 2015 - Roman polițist. Istorie și critică literară 2012 - Evreul improbabil: Mihail Sebastian: o monografie ideologica video - podcast - dialog Mihai Iovanel cu Da...