Treceți la conținutul principal

Postări

Ion Vianu (1934-2024)

 Medic psihiatru şi scriitor, Ion Vianu, fiul criticului literar Tudor Vianu , s-a născut la 15 aprilie 1934, la Bucureşti. A urmat studii de filologie clasică, iar ulterior medicina. Format în Clinica universitară de psihiatrie de la Spitalul „Obregia” din Bucureşti, cadru didactic, Ion Vianu a emigrat în anul 1977, în semn de protest împotriva utilizării psihiatriei în scopuri politice. În Elveţia a practicat medicina în mediul privat. A activat în domeniul apărării drepturilor omului în psihiatrie. A publicat în străinătate articole şi studii privind istoria şi filosofia psihiatriei. După 1990, a publicat în revistele 22 și Lettre Internationale. Ca eseist, a debutat cu volumul Stil şi Persoană (1975, Premiul Uniunii Scriitorilor din România). Ion Vianu se numără printre autorii textelor din volumul De ce m-am întors în România, coordonat de Sandra Pralong în 2010. Pentru volumul Amor intellectualis, Ion Vianu a primit Premiul Cartea anului 2010 acordat de revista România literară,
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe
Postări recente

CV Cătălin Predoiu - ministru de interne și fost ministru de justiție

Marian-Cătălin PREDOIU Data naşterii: 27 august 1968 Locul naşterii: Buzău, judeţul Buzău Studii:  2003 - Doctor în drept Summa cum Laudae al Universităţii Bucureşti 1987-1991 - Facultatea de Drept, Universitatea Bucureşti 1982-1986 Colegiul Naţional ”Bogdan Petriceicu Haşdeu”, Buzău  Stagiu militar 1986 – 1987 U.M 01847 parașutiști, Buzău, sublocotenent în rezervă  Activitate profesională  febr. 2021-25 nov. 2021 Titular „Predoiu Marian Cătălin-Cabinet de avocat”  2016-nov. 2019 Asociat fondator al „Stoian Predoiu”, Societate de avocaţi  2012-2016 Avocat „Cabinet Individual de Avocatură Cătălin Predoiu”  2007-2008 Asociat fondator şi coordonator al „Zamfirescu Racoţi Predoiu”, Societate de avocaţi  1995-2007 Asociat fondator şi coordonator al ”Racoţi Predoiu”, Societate de avocaţi  1994-2007 Cadru didactic universitar la Facultatea de Drept din Universitatea Bucureşti  1994 Stagiu de specializare în profesia de avocat în Baroul Caen, Franţa  Demnităţi publice  15 iunie 2023-prezent Vi
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Ana Blandiana - scurtă biografie și fragmente din operă

Ana Blandiana (numele real Otilia Valeria Rusan, născută Coman) este o scriitoare română, cunoscută pentru poezia sa, eseistică și implicarea civică. S-a născut pe 25 martie 1942 în Timișoara, România. video: Ana Blandiana - imagini din tinerețe. Înregistrare din Arhiva TVR Originea și studiile: Tatăl Anei Blandiana, preotul ortodox Gheorghe Coman, a fost arestat ca "dușman al poporului" în perioada comunistă. Ana Blandiana a luat pseudonimul "Ana Blandiana" pentru a ocoli șicanele regimului. A absolvit Facultatea de Filologie din Cluj și a debutat în revista Tribuna din Cluj. Ana Blandiana - opera Infogram Vezi articolul complet: Ana Blandiana - infografic - date biografie si bibliografice - o inedită analiză statistică a activității unui scriitor român Activitate literară: A publicat 27 de cărți în limba română și 60 de volume în 26 de limbi străine. Înainte de Revoluția din 1989, i s-a interzis de trei ori dreptul de a publica, iar numele ei a fost interzis
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Mircea Cărtărescu - scurtă biografie

interviu Adevărul cu Mircea Cărtărescu: M-au rănit cei pe care i-am iubit mai mult Autor din selecția CEI MAI IMPORTANȚI SCRIITORI ROMÂNI  Mircea Cărtărescu (n. 1 iunie 1956, București, România) este poet, prozator, eseist, critic literar și jurnalist român. Este unul dintre cei mai premiați și traduși scriitori români ai perioadei post-comuniste, publicând peste 30 de volume, traduse în 23 de limbi.  A debutat ca poet, la Cenaclul de Luni (și în România literară ) în 1978. Cenaclul de Luni a fost o importantă mișcare pentru regenerarea literaturii române într-o epocă încă marcată de ideologia comunistă. Cenaclul era coordonat de profesorul Nicolae Manolescu. Ulterior, Mircea Cărtărescu s-a lansat și ca prozator, cu texte citite în Cenaclul de proză "Junimea", condus de Ovid S. Crohmălniceanu.  După 1990 a devenit figura cea mai importantă a literaturii române contemporane. Primul mare succes de public a fost cu volumul De ce iubim femeile, care conținea biografeme inițial ap
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Marin Sorescu - video și date biografice

 Cunoscut îndeosebi ca poet și dramaturg (în ambele discipline impunându-se printr-un umor discret și, paradoxal, liric), Marin Sorescu este unul dintre cei mai importanți scriitori de la sfârșitul secolului 20.  De notat și aventura sa în politică, după Revoluție, când a fost un apropiat al lui Ion Iliescu și, în cadrul colaborării sale cu PSD, a deținut inclusiv funcția de Ministru al Culturii. Marin Sorescu - date biobibliografice Marin Sorescu (n. 29 februarie 1936, Bulzești, Dolj, România – d. 8 decembrie 1996, București, România) a fost un scriitor român, membru titular al Academiei Române din 1992.  În cariera politică, a ocupat funcția de ministru al Culturii între anii 1993 și 1995 într-un guvern PSD, dar fără a avea propriu-zis o afiliere politică.  Ca autor, Sorescu a debutat în 1964 cu volumul de parodii "Singur printre poeți" și a devenit o figură marcantă a poeziei românești contemporane. A scris poezie, dramă, eseuri și proză, iar opera sa a fost tradusă în pe
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Tudor Arghezi (poet)

Tudor Arghezi (21 mai 1880, Bucureşti - 14 iulie 1967, Bucureşti) este un poet, prozator, nuvelist, eseist, romancier, povestitor şi gazetar. Este fiul lui Nicolae Theodorescu (iniţial Nicolae Tudor Cojocaru), cu obârşia în Cărbuneşti, judeţul Gorj, agricultor (arendaş la Martalogi şi Costeşti), funcţionar la banca din Piteşti. Identitatea mamei, cea impusă de actul de naştere dat publicităţii - în care Arghezi apare ca fiu legitim al lui Nae Theodorescu şi al Mariei Iliescu -, este contrazisă de mărturii ale corespondenţei şi ale operei, de memoriile celor apropiaţi; conform lor, Rosalia Arghesi, de naţionalitate germană, venită din ţinuturile Braşovului în Bucureşti, ca menajeră, ce trecea drept „mamă de suflet", a fost adevărata sa mamă. Părinţii, necăsătoriţi, vor fi uniţi în semnătura scriito­rului, legalizată ca nume oficial în 1956. Numele său adevărat este Ion N. Theodorescu, iar pseudonimul său, Arghezi, provine, explică însuşi scriitorul, de la Argesis - vechiul nume al
Un comentariu
Citiți mai multe

Norman Manea (mari scriitori români)

interviu la Mic dejun cu un campion, TVR, emisiune realizată de Daniela Zeca  scriitor, supraviețuitor al Holocaustului, rezident în SUA, autor de limba română video la aniversarea a 88 de ani Norman Manea este un om de cultură român cunoscut pentru contribuțiile sale ca scriitor și pentru destinul său aparte, legat de istoria tragică a secolului XX. Produs de Centrul Național al Cărții și montat de poetul Florin Iaru, filmul include imagini de epocă și secvențe din arhiva TVR. Veți putea asculta lecturi în șapte limbi din „Întoarcerea huliganului”, o operă impresionantă publicată în 2003. Criticul literar Paul Cernat descrie volumul ca fiind „o dramă a identității evreiești și românești deopotrivă, o dramă biografică și familială, o dramă a înstrăinării”. Această inițiativă se înscrie și în contextul adoptării de către Guvernul României, pe 30 mai 2024, a „Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ur
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Dan Cristea (1942-2024)

  Dan Cristea s-a născut la 10 noiembrie 1942, în București. În anul 1965 a absolvit Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București. În 1984, a plecat din țară, stabilindu-se la Iowa City, unde în 1992 a obținut doctoratul (Ph.D.) în literatură comparată la Universitatea din Iowa (SUA). A debutat publicistic în revista Contemporanul, în 1964. Până în 1984 a fost redactor la revista Luceafărul, publicând comentarii despre cărțile de poezie, și în România literară. S-a întors în țară în primii ani după revoluția din 1989, fiind un timp director în Ministerul Învățământului. Ulterior a devenit directorul Editurii Cartea Românească. Din 2008, a fost numit redactor-șef al revistei Luceafărul, care a apărut ulterior cu titlul Luceafărul de dimineață, iar în ultimii ani a fost numit director al acesteia. A debutat editorial în anul 1974, cu volumul Un an de poezie (Editura Cartea Românească). Este autorul a numeroase volume de critică și istorie literară: Arcadia imagi
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Valentin Silvestru (scriitor)

Valentin Silvestru (1924–1996) scriitor, nãscut la Rebricea, în judeţul Vaslui, a fãcut liceul la Iaşi, a studiat arhitectura, matematicile şi literele la Bucureşti. A avut o foarte bogatã activitate publicisticã, a lucrat în teatru şi cinematografie, ocupând funcţii de decizie şi desfãşurând şi activitãţi didactice. A iniţiat Festivalul umorului de la Vaslui. teatru de Valentin Silvestru (in colectia de teatru radiofonic) spectacolul Din era cuaternară în perioada electorală
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Alex Ștefănescu - critic literar (1947-2024)

 Născut la 6 noiembrie 1947, în Lugoj, a fost membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1977. Contribuția sa majoră, care l-a adus în centrul atenției lumii literare, este Istoria literaturii române contemporane (1941-2000). În această lucrare, pentru care a primit premiul Uniunii Scriitorilor în 2005, autorul a răspuns la întrebarea „Ce s-a întâmplat cu literatura română în timpul regimului comunist?”. Analiza sa, care include toți scriitorii importanți ai epocii, împreună cu multe alte volume și articole de critică și istorie literară l-a plasat pe Alex Ștefănescu printre cei mai importanți critici și istorici ai literaturii române, alături de George Călinescu sau Eugen Lovinescu. Între 1971–1989 a lucrat în redacțiile publicațiilor: Tomis, SLAST, România liberă, Magazin. Din 1990 a a devenit redactor la România literară. Între anii 1995–2010 este redactor-șef al acestei reviste. În 1994 a înființat o editură particulară, Mașina de scris, condusă de soția sa, Domnița Ștefănescu.
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

In memoriam Nicolae Manolescu

Cu profundă tristețe și respect, ne luăm rămas bun de la criticul și istoricul literar Nicolae Manolescu, care a încetat din viață la venerabila vârstă de 84 de ani. Un intelectual de marcă, un profesor iubit și un scriitor prolific, dânsul a lăsat o amprentă indelibilă asupra literaturii române. Nicolae Manolescu, născut la 27 noiembrie 1939, în Râmnicu Vâlcea, a fost o prezență constantă în peisajul cultural românesc, contribuind cu o operă critică vastă și profundă. A fost un spirit liber și un gânditor profund, care a influențat generații de cititori și scriitori. A fost președinte al Uniunii Scriitorilor din România și membru corespondent al Academiei Române, recunoscut pentru întreaga sa activitate, atât în țară cât și peste hotare. A educat și a inspirat prin scrierile și prelegerile sale, fiind un mentor pentru mulți dintre cei care astăzi îi duc mai departe moștenirea. Ne amintim cu admirație de lucrările sale semnificative, precum “Contradicția lui Maiorescu” și “Istoria crit
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Bujor Nedelcovici - scriitor (1936-2023)

 S-a născut la 16 martie 1936, la Bârlad. A absolvit în 1959 Facultatea de Drept din București. A fost avocat la Baroul de Avocați din Ploiești, de unde a fost radiat din motive politice, după arestarea tatălui său, fiind obligat să muncească timp de 12 ani pe șantiere și în uzine. A debutat ca romancier în anul 1970, cu volumul Ultimii. În anul 1987, s-a stabilit la Paris continuând să publice în România și în Franța romane și eseuri. Dintre romanele sale: Fără vâsle, Noaptea, Grădina Icoanei, Zile de nisip, Somnul vameșului. Iar după revoluție: Îmblânzitorul de lupi. În Franța a publicat Le Second Messager, Le matin d’un miracle, Le provocateur. A mai publicat volume de teatru și eseuri. Ca scenarist, a realizat filmele Întâlnirea (1982), Faleze de nisip (după Zile de nisip, 1983) - în colaborare cu Dan Pița, film cenzurat la vremea apariției, Somnul insulei (1994) - în colaborare cu Mircea Veroiu. Pentru opera sa literară, a primit premii ale Asociației Scriitorilor București, ale U
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Mircea Cavadia - date biografice

video: Festivalul de umor Mircea Cavadia video - update - comemorarea lui Mircea Cavadia la Reșita, 2020 Prozator, dramaturg şi ziarist, membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timişoara şi al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, Mircea Cavadia s-a născut în 6 octombrie 1950, în comuna Voineasa, judeţul Vâlcea. Urmează studiile liceale la Bacău iar apoi pe cele ale Facultăţii de Drept din Bucureşti pe care le finalizează în 1979. Locuieşte la Brăila până în 1989, intrând de tânăr în lumea literară de acolo, crescând sub îndrumarea academicianului Fănuş Neagu, acesta fiindu-i mentor. Mircea Cavadia a publicat curent proză în mai toate publicaţiile literare din ţară şi a obţinut peste 100 de premii la diverse festivaluri şi concursuri de literatură. Critica literară îl remarcă frecvent. În 1989 se mută cu familia în Reşiţa
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Markéta Bidlasová-Bláhová - dramaturg ceh

  Markéta Bidlasová-Bláhová a absolvit, în 1993, secția de Dramaturgie din cadrul Facultății de Teatru a Academiei de Arte ale Spectacolului din Praga. A lucrat ca secretar literar al Studioului Dramatic din Ústí nad Labem și al Teatrului Svanda, colaborând și cu alte scene pragheze, precum Clubul Dramatic, Teatrul Palmovka, Teatrul Labirint, Teatrul din Strada Celetná, și, de asemenea, cu Teatrul Klicpera din Hradec Králové. Deși nu este o feministă, scriitoarea este preocupată în principal de destinul, locul și rolul femeii în cadrul unei societăți eterne și atemporale, în aroganța sa egocentrică și autosuficientă.  Piesa Markétei Bidlasová-Bláhová Joc de toamnă (traducerea: Mircea Dan Duță) a fost prezentată în cadrul proiectului Spectacolul începe cu o lectură , ediția 2013, în regia Adelei Bițică. Foto: SimcaCZE  -  Own work, CC Wikipedia
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Angela Marinescu - scurtă prezentare

 Angela Marinescu publicat peste 15 volume de versuri, un volum de eseuri, precum și un „Jurnal scris în a treia parte a zilei”. În bibliografia sa, pe lângă poezie, mai figurează și câteva antologii editate în țară sau în străinătate, în limbile engleză, germană, poloneză. A primit numeroase premii pentru creaţia sa: premiul „Nichita Stănescu” (1990), Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1996 şi 2000), Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia (2004); a fost prima laureată a Premiului Național „George Bacovia” în 2017. În aprilie 2018, la Varşovia în cadrul Zilelor Poeziei UNESCO a fost lansată antologia de poezie contemporană românească şi poloneză cu titlul „Poduri/Mosty” care cuprinde poeme semnate de zece poeţi din România şi zece din Polonia, Angela Marinescu regăsindu-se pe lista poeţilor români. În cadrul Festivalului EUROPALIA, 2020 – ediție dedicată României, Angela Marinescu a participat, la Bruxelles, alături de alte câteva dintre cele mai reprezentativ
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Cele mai bune filme seriale

Se încarcă...

Film. Top. Prizes. So On

Se încarcă...

Asta conteaza!

Se încarcă...

Arta plus Cultura

Se încarcă...