Şirul audierilor la care Becali a fost chemat a început cu mult timp în urmă, după afacerile imobiliare făcute cu Ministerul Apărării. A continuat cu verificări privind evaziunea fiscală şi s-au încheiat chiar cu o arestare pentru sechestrare de persoane.
La 7 mai 2008 DNA Cluj a reţinut cinci persoane din anturajul lui Gigi Becali care aveau asupra lor suma de 1,7 milioane de euro, sumă care se presupune că era destinată jucătorilor de la U Cluj în caz că nu pierdeau întâlnirea cu CFR Cluj. Becali însă afirmă că banii erau destinaţi cumpărării de bomboane.
În data de 2 aprilie 2009, George Becali a fost ridicat cu mandat de arestare de la domiciliul său din cartierul Pipera din Bucureşti sub învinuirea de lipsire de libertate ilegală şi a fost prezentat Judecătoriei sectorului 1 al Capitalei. Completul de judecători, după mai multe ore de deliberări a hotărât arestarea preventivă pe un termen de 29 de zile al lui George Becali împreună cu alţi patru complici făptuitori: Cătălin Zmarandescu, Ştefan Dediu, Nicolae Dumitraşcu şi Dumitru Beciual. Avocaţii celor arestaţi au declarat imediat recurs împotriva sentinţei judecătoreşti. Recursul la măsura arestării preventive a celor cinci învinuiţi s-a judecat în data de 6 aprilie 2009 de către un complet de trei judecători ai Tribunalului Bucureşti. Avocaţii celor învinuiţi, iniţial au solicitat recuzarea completului de judecată, procedură care a condus la suspendarea temporară a procedurii, după deliberarea Consiliului Tribunalului s-a adopotat măsura respingerii solicitării învinuiţilor. Judecarea de fond a cauzei s-a reluat în după amiaza zilei de 6 aprilie de acelaşi complet. Verdictul tribunalului a fost dat seara târziu şi a constat în respingerea recursului formulat de cei învinuiţi, respectiv menţinerea deciziei iniţiale, din care s-a reţinut motivarea judecătoriei Sectorului 1: ...organele judiciare sunt singurele abilitate să efectueze cercetări pentru aflarea adevărului, iar neacceptarea acestui principiu ar însemna pentru toţi cetăţenii că au posibilitatea de a-şi face singuri dreptate, prin sancţionarea unei fapte ilicite prin comiterea unei alte fapte ilicite.
În 2009, după depunerea declaratiile de avere pentru alegerile parlamentare si europarlamentare ANI s-a sesizat din oficiu cu privire la savîrsirea de către Gigi Becali a infracţiunii de fals în declaraţii. Surse din institutie au declarat că s-a constatat ca declaratia de avere depusa la BEC în 2004 este identica cu cea din 2008, nefiind mentionate veniturile obtinute din tranzactii. Potrivit acelorasi surse, in declaratia de avere depusa la Biroul Electoral Central (BEC) nu apar, de exemplu, veniturile obtinute din vanzarea unui teren catre McDonald's, tranzactie pe care insusi Becali ar fi facut-o publica. Omul de afaceri a trecut in declaratia sa de avere aceleasi proprietati si economii, reusind totusi, fara sa instraineze vreun bun, sa dea imprumut o suma de 12 milioane de euro.
În data de 2 aprilie 2009, George Becali a fost ridicat cu mandat de arestare de la domiciliul său din cartierul Pipera din Bucureşti sub învinuirea de lipsire de libertate ilegală şi a fost prezentat Judecătoriei sectorului 1 al Capitalei. Completul de judecători, după mai multe ore de deliberări a hotărât arestarea preventivă pe un termen de 29 de zile al lui George Becali împreună cu alţi patru complici făptuitori: Cătălin Zmarandescu, Ştefan Dediu, Nicolae Dumitraşcu şi Dumitru Beciual. Avocaţii celor arestaţi au declarat imediat recurs împotriva sentinţei judecătoreşti. Recursul la măsura arestării preventive a celor cinci învinuiţi s-a judecat în data de 6 aprilie 2009 de către un complet de trei judecători ai Tribunalului Bucureşti. Avocaţii celor învinuiţi, iniţial au solicitat recuzarea completului de judecată, procedură care a condus la suspendarea temporară a procedurii, după deliberarea Consiliului Tribunalului s-a adopotat măsura respingerii solicitării învinuiţilor. Judecarea de fond a cauzei s-a reluat în după amiaza zilei de 6 aprilie de acelaşi complet. Verdictul tribunalului a fost dat seara târziu şi a constat în respingerea recursului formulat de cei învinuiţi, respectiv menţinerea deciziei iniţiale, din care s-a reţinut motivarea judecătoriei Sectorului 1: ...organele judiciare sunt singurele abilitate să efectueze cercetări pentru aflarea adevărului, iar neacceptarea acestui principiu ar însemna pentru toţi cetăţenii că au posibilitatea de a-şi face singuri dreptate, prin sancţionarea unei fapte ilicite prin comiterea unei alte fapte ilicite.
În 2009, după depunerea declaratiile de avere pentru alegerile parlamentare si europarlamentare ANI s-a sesizat din oficiu cu privire la savîrsirea de către Gigi Becali a infracţiunii de fals în declaraţii. Surse din institutie au declarat că s-a constatat ca declaratia de avere depusa la BEC în 2004 este identica cu cea din 2008, nefiind mentionate veniturile obtinute din tranzactii. Potrivit acelorasi surse, in declaratia de avere depusa la Biroul Electoral Central (BEC) nu apar, de exemplu, veniturile obtinute din vanzarea unui teren catre McDonald's, tranzactie pe care insusi Becali ar fi facut-o publica. Omul de afaceri a trecut in declaratia sa de avere aceleasi proprietati si economii, reusind totusi, fara sa instraineze vreun bun, sa dea imprumut o suma de 12 milioane de euro.
Comentarii
Trimiteți un comentariu