Victor Babes (1854-1926). Biografia


Victor Babes a studiat medicina la Budapesta si Viena. A fost asistent, docent si profesor de histopatologie, la Facultatea de Medicina, din Budapesta (1881 - 1887), si profesor de anatomie patologica si bacteriologie, la Facultatea de Medicina, din Bucuresti (1887 - 1926). A efectuat stagii de specializare la München, Heidelberg, Strasbourg, Paris si Berlin.
A fondat, in anul 1887, Institutul de Patologie si Bacteriologie din Bucuresti, care-i poarta numele. Tot el a pus bazele publicatiilor: "Analele Institutului de patologie si bacteriologie " (1889), "Romania medicala" (1893) si "Archives des sciences médicales" (1895).
Victor Babes a publicat circa1300 de lucrari si articole stiintifice. A fost fondator, in 1900, al Societatii Anatomice din Bucuresti. A infiintat, in Bucuresti, in anul 1888, al doilea Centru de vaccinare antirabica, din lume, dupa cel infiintat de Louis Pasteur (1822-1895), la Paris.
Victor Babes a fost membru al Academiei Romane, al Academiei de Medicina, din Paris, al Comitetului International pentru combaterea leprei. A fost distins, de trei ori, cu premii academice, de catre Academia de Stiinte din Paris, cu premiul Montyon, in 1886 si 1924, si premiul Breant in 1913. A fost cavaler al Legiunii de Onoare.
Savantul roman a fost unul dintre creatorii microbiologiei moderne si a avut contributii esentiale in studiul turbarii, leprei, difteriei, tuberculozei, pelagrei, malariei etc.
A publicat, in 1885, la Paris, impreuna cu savantul francez André-Victor Cornil (1837-1908), primul tratat din lume, complet si sistematic, de bacteriologie: "Les bactéries et leur rôle dans lanatomie et lhistologie pathologiques des maladies infectieuses" , distins cu premiul Montyon.
Victor Babes a descoperit corpusculii virotici din celulele creierului animalelor turbate ("corpusculii Babes - Negri") si peste 50 de germeni patogeni, pe care i-a studiat si i-a descris.
In memoria sa, au fost denumiti "babesii ", agentii patogeni care provoaca unele boli la animale, iar respectivele boli "babesiose" ( babesia bovis si babesia ovis ).
A descoperit valoarea serului imun, capabil sa inactiveze microbii, a enuntat principiul imunizarii pasive si a inventat o metoda originala, de imunizare antirabica (tratament asociat: vaccin si ser antirabic), cunoscuta in lume ca "Metoda romana de tratament antirabic" (1888).
A fost promotorul conceptiei morfopatologice, despre procesul infectios, orientare biomedicala bazata pe sinteza dintre bacteriologie si anatomia patologica.
Savantul roman a inventat un nou tip de termostat, precum si o serie de metode de colorare a bacteriilor si ciupercilor din culturi si din preparatele histologice.
A studiat, al doilea dupa Louis Pasteur, "concurenta vitala" dintre speciile bacteriene si a introdus, pentru prima oara in lume, tehnica antibiogramei, preluata imediat de elvetianul Karl Garsé care a folosit-o in cercetari similare de antagonism bacterian si, in 1887, de catre biologul german Iulius Richard Petri (1852-1921), care a realizat placa de diagnostic Babes-Petri, folosita si astazi in toate laboratoarele de microbiologie.
Victor Babes a enuntat si principiul teoretic al antibiozei, care explica antagonismul dintre microorganisme, pe baza secretarii de catre acestea a unor substante cu actiune reciproc inhibitorie. Constatand ca aceste substante pot opri chiar dezvoltarea speciei care le-a indus, el a fost primul care a emis ideea ce sta la baza principiului autoantibiozei.
In Bucuresti se afla Muzeul memorial "prof. dr. Victor Babes", infiintat in memoria sa.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Corina Martin (om de afaceri)

CV - Ioan Oleleu - PSD Cluj

Ioana Barbu - actriță

Adrian Tarau - afacerile, Interpolul si dragostea

Ionel Blanculescu (om politic si analist economic)

Nicolae Petrov, fondatorul Carpatair

Bogdan Enoiu (publicitate)

Bogdan Petriceicu-Hasdeu - schiță biobibliografică

CV Cătălin Predoiu - ministru de interne și fost ministru de justiție

Marin Sorescu - video și date biografice